Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Considerațiuni privind desfășurarea activității Consiliului Superior al Magistraturii prin prisma Hotărârii Plenului nr. 211/16.12.2021
11.01.2022 | Mihai Andrei BALAN

Secţiuni: Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Mihai Andrei Balan

Mihai Andrei Balan

Astăzi, 11 ianuarie 2022, un număr de șapte judecători și procurori, membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv judecător Andrea Annamaria Chiș, judecător Gabriela Baltag, judecător Evelina Oprina, judecător Mihai Andrei Balan, procuror Tatiana Toader, procuror Cristian Mihai Ban și procuror Florin Deac, am înțeles să nu participăm la ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în condițiile în care urma să fie condusă de către dl. judecător Mihai Bogdan Mateescu, iar nu de către dl. procuror Nicolae Andrei Solomon, singurul care deține o funcție de conducere în anul 2022, respectiv pe cea de vicepreședinte, ceea ce vulnerabilizează toate deciziile acestei autorități de rang constituțional.

Așa cum am arătat și în ședința din data de 16 decembrie 2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, fostul președinte al Consiliului, dl. judecător Mihai Bogdan Mateescu nu mai poate exercita această funcție ulterior datei de 6 ianuarie 2022, dată la care îi expiră mandatul, mandat care nu poate fi reînnoit, potrivit art. 133 alin. 3 din Constituția României.

În acest context, Hotărârea nr. 211/16.12.2021 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care dl. judecător Mihai Bogdan Mateescu a fost delegat în funcția de președinte al Consiliului până la alegerea unui nou președinte, nu ne este opozabilă, fiind contrară dispozițiilor Constituției României și Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Situația actuală nu este rezultatul existenței unor împrejurări obiective care să determine imposibilitatea alegerii unui nou președinte al Consiliului, ci este rezultatul voinței unei majorități din cadrul secției de judecători care, motivând că membrii Consiliului nu pot fi obligați să desemneze un candidat la funcția de președinte, de fapt a refuzat să facă acest lucru pentru a justifica necesitatea unui „interimat”.

Acest interimat nu este justificat nici de existența unui așa-zis blocaj instituțional câtă vreme prin aceeași hotărâre a Plenului a fost ales un vicepreședinte care, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea  nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exercită atribuțiile președintelui Consiliului în lipsa acestuia, fără a face vreo distincție cu privire la motivele absenței acestuia.

De altfel, este cu totul de neînțeles de ce aceeași situație, lipsa președintelui ales, să nu fie considerată temporară pentru ca vicepreședintele să îl înlocuiască, dar să fie totuși temporară pentru a justifica un „interimat”.

Nici existența unor prerogative exclusive ale președintelui, care nu pot forma obiectul delegării, nu au relevanță deoarece, pe de o parte, nu este vorba despre o delegare, ci de o înlocuire în baza legii, iar pe de altă parte, nici nu este obligatoriu să poată fi exercitate toate atribuțiile respective, din moment ce în cazul altor autorități publice de rang constituțional, chiar și în situația prelungirii mandatelor, sfera atribuțiilor este, de cele mai multe ori, drastic limitată, așa cum se arată, exemplificativ, chiar în această hotărâre.

Sunt lipsite de temei legal și motivele privind o așa-zisă încălcare a principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor prin exercitarea conducerii Consiliului doar de către vicepreședinte câtă vreme potrivit Constituției și Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, președinte al Consiliului poate fi ales direct un procuror.

Mai mult, această problemă juridică a fost deja tranșată definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție într-o cauză în materie disciplinară. Cu acea ocazie, secția pentru judecători, în majoritate, a anulat o acțiune disciplinară pe motiv că rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare fusese confirmată de inspectorul șef adjunct, procuror, în lipsa inspectorului-șef, judecător, și se considera o încălcare a principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor. Înalta Curte a admis motivul de recurs împotriva acestei soluții, statuând că nu a existat nicio încălcare a acestui principiu, exercitarea atribuțiilor de către inspectorul-adjunct în lipsa inspectorului-șef fiind prevăzută de lege. Or, dacă în materie disciplinară, când chiar este afectată în mod direct și semnificativ cariera unui judecător, nu are relevanță că trimiterea în judecata disciplinară a unui judecător se face de către un procuror, cu atât mai puțin se va putea susține acest lucru în cazul conducerii Consiliului, când cariera judecătorilor și procurorilor este gestionată de către secțiile corespunzătoare sau de Plen, după caz, iar ședințele secției de judecători ar urma să fie conduse de un președinte de ședință ales dintre membrii secției.

Pentru a justifica delegarea fostului președinte, majoritatea membrilor Consiliului au ales să creeze o instituție, fără a avea texte legale la bază, în loc să aplice dispoziții legale și constituționale care permit funcționarea acestei instituții, până la alegerea unui nou președinte, sub conducerea vicepreședintelui.

Exemplele de prelungire a mandatului în cazul altor autorități publice de rang constituțional enumerate în motivarea hotărârii sunt un argument împotriva soluției adoptate de Plen deoarece pentru prelungirea mandatelor altor autorități există dispoziții exprese în acest sens, ceea ce pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu există. Mai mult, în cazul unora dintre ele, cum ar fi cele două Camere ale Parlamentului sau Guvernul, pe perioada prelungirii mandatelor le-au fost limitate drastic atribuțiile, deci nu se poate susține că prelungirea mandatelor este o regulă de la care trebuie să se deroge expres atunci când se vrea a fi interzisă.

În cazul Consiliului Superior al Magistraturii, legiuitorul constituant nu a avut în vedere posibilitatea existenței unei situații de interimat la conducere deoarece în acest organ colegial există întotdeauna posibilitatea alegerii unui președinte și a unui vicepreședinte.

În sfârșit, distincția dintre prelungirea mandatului și înnoirea sau reînnoirea acestuia, prin prisma duratei nu poate fi reținută câtă vreme prelungirea poate dura chiar cât un mandat întreg.

Constituția României interzice reînnoirea mandatului președintelui nu pentru că aceasta s-ar face pentru un an, spre deosebire de o eventuală prelungire care, teoretic, ar putea dura mai puțin, ci pentru ca același membru să nu exercite aceste atribuții mai mult de un an într-un organ colegial în care toți membrii magistrați aleși au vocație la ocuparea acestei funcții.

Încălcarea acestei interdicții ar putea conduce și la situația în care, chiar din primul an al unui nou consiliu, o majoritate să decidă ca o singură persoană să ocupe această funcție timp de 6 ani, prin prelungirea mandatului primului președinte, respingând orice alte candidaturi, ceea ce cu siguranță nu ar respecta nici litera, nici spiritul Constituției și a legislației în materie.

Trecând peste aceste considerațiuni de ordin tehnic, situația creată la sfârșitul anului 2021 de majoritatea constituită la nivelul Secției pentru judecători, pune sub semnul întrebării întreaga activitate a Consiliului și transmite în societate imaginea unei instituții în care unii membri vor să dețină controlul absolut asupra acesteia fără a putea justifica în mod deschis și onest de ce exclud împărțirea corectă și firească a atribuțiilor între toți membrii aleși ai magistraților, dând naștere la tot felul de speculații care dăunează sistemului judiciar în ansamblul său.

Aceleași considerațiuni sunt valabile și pentru ședințele Secției pentru judecători.

Judecător Mihai Andrei Bălan, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti