CCR pendinte: posibilitatea organelor de urmărire penală de a accesa și utiliza sistemele tehnice ale SRI, în baza unui protocol, pentru executarea supravegherii tehnice – art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 14/1992
13.01.2022 | Andrei Alexandru MARCU
Andrei Alexandru Marcu
În data de 12.01.2022 s-a constituit un nou dosar (90D/2022) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii (cauza Cocoș Gheorghe).
Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este al doilea dosar în care aceste dispoziții formează obiectul unui control de constituționalitate, celălalt dosar aflându-se în faza de raport – dosar nr. 3456D/2019.
Instanţa de trimitere este Tribunalul București.
Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ:
Art. 8 (extras)
Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale.
Dispozițiile din Constituție în raport de care se va efectua controlul de constituționalitate au următorul conținut normativ:
Art. 1 (extras) – Statul român
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Mulțumim pe această cale Tribunalului București pentru faptul că precizează pe pagina on-line a dosarului și dispozițiile din Constituție în raport de care se va realiza controlul de constituționalitate. Nu înțelegem de ce nu se poate impune, la nivel normativ, obligația ca această mențiune să fie realizată pe pagina dosarelor tuturor instanțelor din România care admit trimiterea unei excepții de neconstituționalitate.
Andrei Alexandru Marcu
Avocat – Baroul Constanța
