« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Scurte considerații privind rolul CJUE în dezvoltarea jurisprudenței privind mărcile europene
14.01.2022 | Beáta VIGH

Secţiuni: Articole, CJUE, Dreptul proprietatii intelectuale, Dreptul Uniunii Europene, Selected | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Beáta Vigh

Beáta Vigh

Cadrul instituțional la nivelul Uniunii Europene al jurisprudenței privind mărcile europene este alcătuit de două instituții: Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Tribunalul, precum și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

Scopul Oficiului pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene este de a alinia cât mai aproape posibil deciziile sale cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a mări previzibilitatea finalizării procedurilor și securitatea juridică. Jurisprudența CJUE reflectă că aceasta își îndeplinește nu numai funcția sa de aplicare a dreptului în domeniul protecției mărcilor într-un mod consecvent, ci a contribuit și contribuie în continuare într-un mod semnificativ în aducerea în concordanță atât a jurisprudenței cât și al cadrului legislativ cu dinamica digitalizării, a dezvoltării tehnice și economice. CJUE face eforturi continue pentru a aduce în concordanță necesitățile create de competența sferei antreprenoriale și a inovației cu funcționarea dreptului la toate nivelele.

În competența CJUE se numără acele cazuri legate de protecția mărcilor, care au scop anularea unei mărci, atacă deciziile Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, sau au legătură cu interpretările de lege solicitate în cadrul procedurilor de decizii preliminare solicitate de către judecătoriile statelor membre referitor la înregistrarea, utilizarea, anularea mărcilor înregistrate.

Deciziile Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală pot fi atacate prima oară în fața Tribunalului, în termen de două luni de la comunicarea deciziei Camerelor de Recurs, iar decizia Tribunalului poate fi atacată cu apel în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în termen de două luni de la comunicarea deciziei[1].

Temeiul legal al procedurii în fața CJUE constituie TFUE art. 262[2], precum și articolele 171-191 din Regulamentul de procedură al Tribunalului (2015)[3].

Deciziile luate de către CJUE privind mărcile europene sunt întemeiate pe prevederile Regulamentului 1001/2017 privind mărcile și indicațiile geografice europene[4], Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/626 al Comisiei[5], Regulamentul delegat (UE) 2018/625 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului privind marca Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului delegat (UE) 2017/1430[6], Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială[7].

În cadrul procedurii deciziei preliminare CJUE în domeniul mărcilor aplică prevederile Directivei 2436/2015[8]. Deciziile adoptate în cadrul procedurii hotărârilor preliminare servesc în primul rând scopul de a interpreta dreptul într-un mod unitar și dezvoltarea armonizării jurisprudenței între statele membre. În același timp, din punctul de vedere al aplicării criteriilor absolute de respingere a înregistrării mărcilor oferă orientări importante și valoroase atât pentru Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, cât și pentru solicitanți.

În procedurile în fața CJUE este extrem de importantă instituția Avocaților Generali, deoarece ei, prin activitatea lor pot influența într-un mod semnificativ jurisprudența privind mărcile europene (și nu numai)[9]. Concluziile Avocatului General nu sunt obligatorii pentru pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar în general scopul activității sale este protecția și dreptului unional, precum și interpretarea și aplicarea consecventă și unitară al acestuia[10].

În majoritatea cazurilor, în spețele referitoare la înregistrarea mărcilor opinia Avocatului General nu diferă de concluziile formulate în decizia CJUE. Totuși prezintă interes cazurile unde hotărârea adoptată conține soluții și interpretări care sunt în opoziție sau diferă de opinia Avocatului General (Cauza C-163/16 Christian Louboutin and Christian Louboutin SAS v. Van Haren Schoenen BV[11], Cauza C-421/13 Apple[12]). La Tribunal nu se regăsesc Avocații Generali, această funcție este îndeplinită de către judecători prin rotație[13].

CJUE este organul suprem de aplicare a legii în Uniunea Europeană care poate să definească conținutul prevederilor legislative, și astfel poate crea acel cadru legal în interiorul căruia interesele unionale și ale statelor membre se întâlnesc, eventual colizionează în timpul derulării proceselor de integrare[14]. În același timp CJUE are și un rol de legiuitor bine conturat[15], pe care l-a dobândit datorită faptului ca prevederile legale ale dreptului Uniunii Europene deseori se dovedesc a fi lacunare, astfel CJUE funcționează ca și interpret al drept unional. În concordanță cu această activitate CJUE conform competenței sale adoptă decizii orientative care deseori au ca subiect principii de drept, au efect asupra competenței organelor Uniunii Europene, completează și interpretează legile și reglementările, și astfel influențează într-un mod semnificativ, și contribuie în permanență la dezvoltarea funcționării dreptului, precum și asupra relațiilor juridice între statele membre ale Uniunii Europene[16].

Din acest motiv este foarte importantă natura deciziilor interpretative CJUE adoptate în procedura de interpretare a legislației Uniunii Europene: decizii de extindere, confirmare sau de restrângere a efectelor juridice[17].

Interpretarea legislației este un pas important al aplicării dreptului care influențează luarea deciziilor. În același timp multe aspecte ale interpretării dreptului nu pot fi reglementate prin legi, cu privire la aceste probleme executorii legii se orientează conform rezoluțiilor științifice[18]. În Uniunea Europeană, în calitate de executor al legii CJUE își desfășoară activitatea în temeiul următoarelor principii de drept[19]:
– principiul împuternicirii speciale limitate, ceea ce înseamnă că aplicarea dreptului UE revine în primul rând instanțelor naționale, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă acolo unde Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolul 274);
– principiul interpretării unitare și autonome al dreptului european;
– principiul efectului util sau principiul aplicării dreptului european cu cea mai mare eficacitate, pentru a se obține cea mai mare eficiență din actele normative europene;
– principiul dezvoltării dinamice a dreptului în corelație cu scopurile și obiectivele de integrare stabilite;
– principiul interpretării dreptului secundar în conformitate cu dreptul originar dar cu respectarea principiului „implied powers”;
– principiul dreptului comparat.

În domeniul dreptului mărcilor, CJUE joacă un rol deosebit de important în interpretarea dreptului, și astfel influențează dezvoltarea dreptului mărcilor atât ca legiuitor, cât și ca executor, în cadrul procedurilor directe și indirecte.

În procedurile directe cauzele privind mărci sunt legate de proprietatea și exclusivitatea drepturilor de proprietate intelectuală, o parte este Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, sau Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante iar subiectul este problematica și aspectele aplicării dreptului. Procesele de proprietate intelectuală sunt proceduri care sunt legate de epuizarea procedurilor preliminare înainte de adresarea către CJUE[20].

Acțiunea poate fi introdusă la Tribunal împotriva deciziei camerei de recurs al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în termen de două luni de la notificarea deciziei, iar decizia Tribunalului poate fi atacată numai cu recurs la Curte, numai pentru motive de drept, în termen de două luni de la comunicarea acesteia[21].

Prin deciziile adoptate în domeniul proprietății intelectuale Tribunalul, sau Curtea au competența de a anula sau de a modifica hotărârea atacată[22].

Procedurile legate de proprietate intelectuală, în special domeniul mărcilor în fața CJUE pot fi nu numai proceduri directe ci, pot fi și proceduri indirecte în cadrul acțiunilor preliminare prin care instanțele naționale pot sesiza CJUE în vederea adoptării unei hotărâri preliminare.

În cazul acestor proceduri instanțele naționale nu adoptă nicio decizie privind cauza până când nu a solicitat rezoluția CJUE cu privire la interpretarea și aplicarea, validitatea unor norme juridice cu privire la cauza respectivă. Hotărârile preliminare adoptate de către CJUE trebuie respectate de către instanțele naționale și instanțele naționale trebuie să urmeze îndrumările Curții. Din acest motiv este important să subliniem ca în jurisprudența CJUE au fost adoptate decizii orientative cu privire la dreptul mărcilor care au constituit un punct de plecare important sau au fost integrate ulterior în decursul reformei dreptului mărcilor europene în textul legilor și reglementărilor adoptate.

Acestea sunt decizii care au subliniat necesitatea modificării cadrului legislativ în interesul aducerii în concordanță al normelor de drept cu schimbările dinamice ale sferei economice și în interesul sporirii securității juridice: hotărârea preliminară cu privire la posibilitatea de înregistrare a mărcilor auditive în Cauza Shield Mark[23] (în vederea înregistrării mărcilor auditive nu este suficientă doar partitura, ci este necesar arătarea ritmurilor, semnelor și notelor muzicale), hotărârea cu privire la înregistrarea mărcilor de culoare în Cauza Heidelberger Bauchemie GMbh[24] (pentru a proteja combinațiile de culori, este necesară o aranjare sistematică, care indică relația dintre culori), hotărârea cu privire la înregistrarea mărcilor tridimensionale în Cauza Kit-Kat[25] (forma produsului necesară în vederea obținerii unui rezultat tehnic.)

Prin deciziile sale care reflectă o concepție modernă a dreptului a mărcilor, CJUE a avut un rol important în reforma legislativă europeană a dreptului mărcilor a cărei rezultat a fost Regulamentul UE 1001/2017 privind mărcile europene și normele de aplicare adoptate ulterior, precum și armonizarea legislației statelor membre în domeniul mărcilor, proces încheiat anul trecut. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind mărcile se adaptează în mod dinamic la schimbările realității economice, tehnologice și sociale, însă lacunele în dreptul UE, lipsa de armonizare totală și coerență deplină reprezintă în continuare provocări pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene.


[1] Fábián Gyula: Drept instituțional al Uniunii Europene. Editura Hamangiu, 2018, p. 397-398.
[2] Disponibil aici
[3] Disponibil aici
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] Disponibil aici
[8] Disponibil aici
[9] Fábián Gyula: Drept instituțional al Uniunii Europene. Editura Hamangiu, 2018, p. 258-260.
[10] Fábián Gyula: Drept instituțional al Uniunii Europene. Editura Hamangiu, 2018, p. 259.
[11] Disponibil aici
[12] Disponibil aici
[13] Fábián Gyula: Drept instituțional al Uniunii Europene. Editura Hamangiu, 2018, p. 260.
[14] Blutman László: Az európai unió joga a gyakorlatban (Dreptul Uniunii Europene în practică), HVG Orac, Budapesta, 2013, p. 108.
[15] Blutman László: Az európai unió joga a gyakorlatban (Dreptul Uniunii Europene în practică), HVG Orac, Budapesta, 2013, p. 109.
[16] Blutman László: Az európai unió joga a gyakorlatban (Dreptul Uniunii Europene în practică), HVG Orac, Budapesta, 2013, p. 109.
[17] Szilágyi Péter: Jogi alaptan, (Bazele dreptului) Osiris Kiadó, Budapesta, 2006, p. 317.
[18] Szilágyi Péter: Jogi alaptan, (Bazele dreptului) Osiris Kiadó, Budapesta, 2006, p. 317.
[19] Fábián Gyula: Drept Instituțional Comunitar, Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 206.
[20] Fábián Gyula: Drept Instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2018, p. 397.
[21] Fábián Gyula: Drept Instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2018, p. 399.
[22] Fábián Gyula: Drept Instituțional al Uniunii Europene, Editura Hamangiu, București, 2018, p. 399.
[23] Case C-283/01
[24] Case C-49/02
[25] Case C-215/14


Avocat drd. Beáta Vigh

 
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD