« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Revizuirea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene 
13.01.2022 | Elena ALBU

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Dreptul Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Lege 9 | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust
Elena Albu

Elena Albu

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C15/2 din 12 ianuarie 2022, a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2021 referitoare la revizuirea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (2020/2087(INI)).

Parlamentul European,

1. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fenomenele meteorologice extreme și catastrofele naturale se vor înmulți și se vor intensifica din cauza schimbărilor climatice; consideră că investițiile în măsuri de prevenire și în atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu Pactul verde european, sunt extrem de importante; insistă asupra faptului că statele membre trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a investi în măsuri de reducere a efectelor climatice, luând în considerare faptul că multe catastrofe naturale reprezintă consecința directă a activităților umane și că inundațiile, cutremurele, incendiile forestiere, secetele și alte catastrofe naturale pot ieși de sub control, fapt ce impune adoptarea unor măsuri corespunzătoare;
2. observă că FSUE (Fondul de solidaritate al Uniunii Europene) reprezintă una dintre cele mai concrete manifestări ale solidarității în cadrul UE și că toți cetățenii UE așteaptă o manifestare a solidarității atunci când au loc catastrofe sau situații de urgență grave în materie de sănătate publică;
3. subliniază cu îngrijorare că, în ultimii ani, locuitorii UE s-au confruntat cu numeroase catastrofe care au distrus vieți omenești, bunuri, mediul și patrimoniul cultural;
4. atrage atenția asupra faptului că, în prezent, au loc cu regularitate catastrofe naturale majore și regionale și situații de urgență majore în materie de sănătate publică, printre cele mai recente exemple aflându-se pandemia de COVID-19, care afectează în mod grav viețile tuturor europenilor și economia europeană, incendiile forestiere care au avut loc pe întregul continent, inclusiv în locuri neobișnuite precum Arctica, și seria de cutremure violente care au avut loc în Europa, în special în Italia în 2016 și 2017, provocând sute de decese și daune de circa 22 de miliarde EUR, dar și în Croația în martie 2020 și decembrie 2020; subliniază, de asemenea, că furtunile, precipitațiile extreme și inundațiile au provocat daune considerabile în multe orașe și văi și că uraganele, din ce în ce mai violente, au devastat regiunile ultraperiferice: spre exemplu, uraganul Irma din 2017 în Saint-Martin și uraganul Lorenzo din 2019 în insulele Azore, care au fost deosebit de distrugătoare; reamintește, în acest context, că teritoriile fragile, cum ar fi insulele și regiunile montane, slab populate și ultraperiferice, sunt adesea afectate cel mai mult de efectele schimbărilor climatice;
5. subliniază că este de importanță vitală ca ajutoarele și fondurile să fie trimise cât mai rapid, cât mai ușor și cât mai flexibil cu putință către regiunile afectate și că sinergiile dintre FSUE și mecanismul de protecție civilă al Uniunii, componenta dedicată adaptării la schimbările climatice a FEDR și programele de cooperare teritorială sunt esențiale pentru conceperea unei reacții cuprinzătoare și crearea unui pachet de reziliență cuprinzător; invită Comisia să-și continue lucrările privind crearea unor orientări pentru utilizarea simplificată a FSUE, astfel încât să fie facilitate acțiunile autorităților naționale, regionale și locale; insistă asupra faptului că sinergiile dintre FSUE (Fondul de solidaritate al Uniunii Europene) și, de exemplu, instrumentele de finanțare ale UE menționate mai sus ar trebui să fie utilizate în mod flexibil și la capacitate maximă; reamintește că raportul de punere în aplicare al fiecărui stat membru beneficiar trebuie să conțină detalii privind măsurile de prevenire adoptate sau propuse (inclusiv utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii), menite să limiteze în viitor daunele și să ducă, în măsura posibilului, la evitarea repetării unor catastrofe naturale similare;
6. reamintește că, potrivit Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru reducerea riscurilor de catastrofe (UNDRR), în ultimii douăzeci de ani (2000-2019) au avut loc 7 348 de catastrofe naturale majore, care au dus la pierderea a 1,23 milioane de vieți omenești, au afectat 4,2 miliarde de persoane și au cauzat la nivel mondial pierderi economice în valoare de 2,97 mii de miliarde USD;
7. subliniază că, potrivit Agenției Europene de Mediu (AEM), între 1980 și 2019 fenomenele meteorologice extreme legate de schimbările climatice au cauzat pierderi economice totale estimate la 446 de miliarde EUR în țările membre ale SEE;
8. consideră că catastrofele naturale majore și regionale și situațiile de urgență majore în materie de sănătate publică au efecte economice și sociale mai profunde în teritoriile cel mai puțin dezvoltate și cele mai fragile, precum insulele, zonele montane și cele slab populate, și, prin urmare, ar trebui luate măsuri mai adecvate în aceste teritorii, finanțate din FSUE (Fondul de solidaritate al Uniunii Europene);

Gestionarea catastrofelor, evaluarea daunelor și simplificarea procedurilor

9. ia act de diferitele tipuri de risc de catastrofe cu care se confruntă UE și evidențiază faptul că gravitatea anumitor catastrofe naturale nu depinde exclusiv de schimbările climatice, ci este, în unele cazuri, rezultatul unor factori antropogeni, inclusiv amenajarea imprudentă a spațiului; consideră că este de importanță vitală să se investească în prevenirea și gestionarea riscurilor de catastrofe în Europa prin crearea unor infrastructuri de prevenire; recomandă, în acest sens, ca statele membre să elaboreze, împreună cu Comisia, planuri de prevenire și gestionare a catastrofelor care să permită o evaluare exactă și rapidă a daunelor; subliniază că FSUE este conceput ca un instrument simplu pe care UE îl poate pune la dispoziția autorităților de la nivel național, regional și local;
10. invită Comisia, în contextul unei viitoare reforme a FSUE, să își continue lucrările în vederea simplificării și accelerării procedurii de depunere a cererilor de către statele membre, de exemplu acordând o atenție deosebită simplificării procedurii de depunere a cererilor pentru activarea FSUE în mai multe regiuni în cazul unei catastrofe transfrontaliere, pentru a se putea asigura un răspuns mai prompt la intensificarea catastrofelor naturale majore și regionale și a situațiilor de urgență majore în materie de sănătate publică; (…)

Resursele de finanțare și alocarea rapidă a creditelor

20. evidențiază că, în propunerea sa revizuită din 27 mai 2020 privind CFM (cadru financiar multianual)  pentru perioada 2021-2027, Comisia a prevăzut un buget anual maxim pentru FSUE (Fondul de solidaritate al Uniunii Europene) de un miliard EUR (la prețurile din 2018), dar constată că în acordul privind noul CFM, FSUE a fuzionat cu RAU (Rezerva pentru ajutoare de urgență) , formând noul pachet (RSAU) (Rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență) cu o finanțare bugetară globală de 1,2 miliarde EUR pe an;
21. consideră că crearea rezervei RSAU (Rezervă pentru solidaritate și ajutoare de urgență) poate prezenta avantajul unei mai mari flexibilități; observă, cu toate acestea, că, în forma sa actuală, finanțarea FSUE rămâne incertă, deoarece depinde de sumele mobilizate în cadrul RAU; consideră că este necesar să se monitorizeze îndeaproape gestionarea RSAU, pentru a se determina dacă cuantumul fondurilor și metoda de repartizare a acestora, prevăzute de noul instrument financiar, răspund nevoilor FSUE, având în vedere extinderea domeniului său de aplicare, precum și amploarea și proliferarea situațiilor de urgență cauzate, în special, de catastrofe naturale majore și regionale și de situații de urgență majore în materie de sănătate publică;
22. salută faptul că în FSUE revizuit, adoptat în martie 2020, a fost majorat nivelul plăților în avans de la 10 % la 25 % din cuantumul contribuției financiare preconizate, iar cuantumul maxim – de la 30 de milioane EUR la 100 de milioane EUR; evidențiază în acest context importanța plăților în avans pentru îmbunătățirea eficacității programelor de ajutor, mai ales în regiunile și comunitățile locale care nu prea au surse de finanțare alternative; invită Comisia să analizeze posibile modalități suplimentare de promovare a acestei opțiuni și solicită o intensificare a eforturilor operaționale pentru a se reduce timpul mediu necesar alocării efective a plăților în avans, asigurând totodată protecția bugetului UE; (…)

Prevenirea riscurilor și calitatea reconstrucției

28. solicită ca criteriile de determinare a „proiectelor eligibile” pentru asistență din partea fondului să țină cont într-o mai mare măsură de cele mai recente principii în materie de prevenire a riscurilor și solicită ca, în cadrul unei revizuiri viitoare, să fie integrat pe deplin în articolul 3 din Regulamentul privind FSU principiul „unei reconstrucții mai temeinice”, pentru a contribui la îmbunătățirea calității infrastructurilor din aceste regiuni în timpul reconstrucției și pentru a le pregăti mai bine să evite viitoarele catastrofe prin asigurarea unor infrastructuri de prevenire;
29. consideră că instrumentele precum „împrumuturile-cadru”, implementate de Banca Europeană de Investiții, ar putea fi utilizate și pentru a finanța reconstrucția unor infrastructuri mai reziliente, mai sigure și mai ecologice;
30. invită Comisia să întărească și să simplifice sinergiile dintre FSUE și fondurile politicii de coeziune, precum și Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, în vederea unei gestionări eficace și structurate a riscurilor în cadrul proiectelor de reconstrucție pe termen scurt, mediu și lung, nu numai prin construirea unor infrastructuri sustenabile, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, ci și prin aplicarea de măsuri preventive; invită, de asemenea, Comisia să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește programarea și modificarea programelor naționale și regionale atunci când este vorba despre gestionarea catastrofelor naturale majore și regionale și a situațiilor de urgență majore în materie de sănătate publică; repetă, în acest sens, că asistența financiară din partea FSUE ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea rezilienței și pe sustenabilitatea investițiilor în regiunile afectate;

Urgențe în domeniul sănătății

31. salută faptul că, în urma revizuirii Regulamentului privind FSUE, propusă de Comisie la 13 martie 2020, operațiunile eligibile în cadrul fondului includ acum situațiile de urgență majoră în domeniul sănătății publice, acoperind nu numai asistența medicală, ci și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolilor;
32. subliniază că extinderea domeniului de aplicare al fondului pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 ne-a demonstrat că FSUE are capacitatea de a fi mai flexibil, atât în ceea ce privește domeniul de aplicare, cât și eligibilitatea, având capacitatea de a oferi asistență nu numai în cazul unor catastrofe naturale majore, ci și asistență rapidă în cazul unor alte tipuri de catastrofe majore, cum ar fi pandemiile;
33. consideră că această extindere a domeniului de aplicare al FSUE necesită o majorare a bugetului său;
34. propune Comisiei și statelor membre să își intensifice cooperarea cu serviciile competente ale OMS specializate în pregătirea răspunsului în situații de urgență, pentru a elabora planuri de reacție rapidă la urgențele din domeniul sănătății;

Vizibilitatea asistenței financiare a fondului

35. reiterează că este important ca publicului să îi fie comunicate beneficiile palpabile ale FSUE, pentru a spori și mai mult încrederea cetățenilor în instrumentele și programele UE; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească vizibilitatea intervențiilor fondului prin activități de comunicare punctuale și focalizate, în paralel cu acordarea unui loc prioritar rapidității reacției și a furnizării ajutorului, pentru a evidenția în mod concret valoarea adăugată a Uniunii în caz de catastrofe naturale majore și regionale și de situații de urgență majore în materie de sănătate publică, care reprezintă materializarea solidarității Uniunii și a capacității acesteia de a realiza în practică o întrajutorare autentică, prin asigurarea unor resurse bugetare importante; invită, de asemenea, Comisia să introducă o obligație pentru țările beneficiare, cu ocazia viitoarei revizuiri a regulamentului, de a-și informa cetățenii cu privire la asistența financiară acordată de UE pentru operațiunile realizate;
36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

Consilier juridic Elena Albu

 
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD