« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”
14.01.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Monitorul Oficial al României | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 41 din 13 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 704/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Petre Bogdan Pârlici, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism în formă continuată şi spălare a banilor în formă continuată.

În opinia autorului excepției, sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei” nu îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, în privinţa subiecţilor de drept cărora le este opozabilă, mai ales în situaţia în care aceştia din urmă se află în relaţii de rudenie/căsătorie cu persoana care practică prostituţia.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”, având următorul conţinut:

„Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relaţii care presupun procurarea mijloacelor de existenţă prin muncă, în condiţii de respect pentru regulile de morală şi de asigurare a demnităţii umane, cu excluderea oricăror acte de dobândire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostituţiei de către o altă persoană.

În aceste condiţii, Curtea constată că sunt neavenite susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora norma penală criticată se află în coliziune cu dispoziţiile Codului civil referitoare la relaţiile de familie, incluzând drepturile şi obligaţiile reciproce ale soţilor, precum şi obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii, în condiţiile în care valoarea socială protejată de legiuitor prin incriminarea infracţiunii de proxenetism este tocmai apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială, incluzând relaţiile de familie, şi asigurarea licită a mijloacelor de existenţă. De altfel, scopul căsătoriei este declarat, în mod expres, în alin. (2) al art. 259 din Codul civil, invocat de autor, acesta fiind întemeierea unei familii. Uniunea se realizează prin consimţământul celor care se căsătoresc şi, odată realizată, ea este reglementată de normele legale în materie, aşa încât Curtea reţine că susţinerile potrivit cărora textele criticate aduc atingere dispoziţiilor referitoare la viaţa intimă, familială şi privată din Legea fundamentală sunt neîntemeiate.

Totodată, Curtea constată că subiectul activ al infracţiunii de proxenetism nu este calificat, putând fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penale, inclusiv un membru de familie (de pildă, soţul persoanei care practică prostituţia), şi care obţine foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, în condiţiile în care legiuitorul nu a exclus aceste persoane din sfera ilicitului penal în materia săvârşirii infracţiunii de proxenetism. De altfel, atunci când legiuitorul a dorit protejarea relaţiilor de familie în detrimentul tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, a reglementat cauze speciale de nepedepsire, aspect ce nu se regăseşte în cazul infracţiunii de proxenetism.

În aceste condiţii, Curtea constată că norma penală criticată este reglementată cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea ei în ansamblul actului normativ din care face parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

 

 
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD