« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. Newsletter / 18-27 ianuarie 2022
17.01.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: ,
JURIDICE - In Law We Trust

Luni, 17 ianuarie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a transmis newsletterul aferent perioadei 17-21 ianuarie 2022.

Newsletterul cuprinde informații despre cauze de interes de pe rolul:

CJUE:

Marți, 18 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-118/20 Wiener Landesregierung

Cetățenia Uniunii Europene – Articolele 20 și 21 TFUE – Renunțare la cetățenia unui stat membru pentru a obține cetățenia unui alt stat membru în conformitate cu asigurarea acestuia din urmă că va naturaliza persoana interesată

Legislația națională a unui stat membru îi permite acestuia să revoce, pentru motivul unor contravenții legate de siguranța rutieră, asigurarea privind acordarea cetățeniei unui resortisant care, având doar cetățenia unui singur stat membru, a renunțat la această cetățenie și, prin urmare, la statutul său de cetățean al Uniunii Europene pentru a obține cetățenia unui alt stat membru, în conformitate cu decizia autorităților statului respectiv care prevede o asemenea asigurare; acest lucru împiedică, în consecință, persoana respectivă să redobândească statutul de cetățean al Uniunii.

În speță, Curtea este chemată să dea o interpretare articolului 20 TFUE în cadrul jurisprudenței rezultate din Hotărârile Rottmann și Tjebbes și alții și să deschidă o a treia parte a capitolului privind obligațiile statelor membre în materie de dobândire și de pierdere a cetățeniei în raport cu dreptul Uniunii.

Marți, 18 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-261/21 Thelen Technopark Berlin
Concurență

Instanța națională, ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, în cadrul unei proceduri în care, în scopul de a obține anularea hotărârii atacate, prin cererea unei părți se invocă în mod direct încălcarea principiilor enunțate de Curtea de Justiție în cadrul aceleiași proceduri, poate să verifice aplicarea corectă în speță a principiilor enunțate de Curte în cadrul aceleiași proceduri?

Aceasta este principala întrebate adresată de către Consiglio di Stato (Italia) Curții de Justiție.

Joi, 20 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-51/20 Comisia Europeană / Grecia

Neîndeplinire a obligațiilor – Acțiune în temeiul articolului 260 TFUE – Sancțiuni pecuniare – Metodă de calcul

În temeiul articolului 260 alineatul (2) TFUE, în cazul în care consideră că un stat membru nu a luat măsurile pe care le impune executarea unei hotărâri pentru neîndeplinirea obligațiilor pronunțate în temeiul alineatului (1) al aceluiași articol, Comisia Europeană poate sesiza Curtea, solicitând aplicarea în privința statului membru a unor sancțiuni pecuniare constând în plata unei penalități cu titlu cominatoriu sau a unei sume forfetare, prima având ca scop sancționarea continuării încălcării după hotărârea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, iar a doua având ca scop prevenirea încălcărilor repetate din partea statului membru.

În acțiunea prin care deferă Curții un stat membru în temeiul articolului 260 alineatul (2) TFUE, Comisia precizează cuantumul acestor sancțiuni pe care ea îl consideră adecvat în funcție de circumstanțe.

Pentru stabilirea cuantumului, ea utilizează o metodă de calcul descrisă, cel mai recent, într‑o comunicare din 12 decembrie 2005 (denumită în continuare „Comunicarea din 2005”). Această metodă de calcul ia în considerare – pe lângă alte elemente, precum gravitatea și durata încălcării – capacitatea de plată a statului membru incriminat, exprimată prin intermediul așa‑numitului factor „n”.

Calcularea factorului „n” se baza inițial pe două componente, pe de o parte, produsul intern brut (PIB) al statului membru în cauză, iar de cealaltă parte, numărul de voturi de care acesta din urmă dispunea în cadrul Consiliului pentru voturile cu majoritate calificată.

După intrarea în vigoare la 1 aprilie 2017 a noului sistem de calcul al majorității calificate în cadrul Consiliului, prevăzut la articolul 16 alineatul (4) TUE, Curtea a reținut în Hotărârea din 14 noiembrie 2018, Comisia/Grecia, că regula dublei majorități pe care se bazează acest sistem nu este direct aplicabilă mecanismului de calcul al sancțiunilor aplicate statelor membre în cadrul procedurilor de constatare a încălcării obligațiilor și, deci, nu poate înlocui sistemul precedent de ponderare a voturilor pe care se baza până atunci calculul factorului „n”.

Așadar, în 2019, Comisia a adoptat o nouă comunicare prin care a modificat componenta factorului „n” nelegată de PIB, înlocuind, practic, criteriul reprezentat de numărul de voturi în cadrul Consiliului cu criteriul diferit al numărului de reprezentanți în Parlamentul European alocat fiecărui stat membru.

Prin această acțiune, Comisia solicită Curții să constate încălcarea de către Republica Elenă a obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 260 alineatul (1) din TFUE întrucât nu a luat toate măsurile necesare pentru executarea Hotărârii din 9 noiembrie 2017, Comisia/Grecia.

Joi, 20 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-899/19 P România / Comisia Europeană

Inițiativă a cetățenilor europeni

Potrivit Tratatului UE, în cadrul unei inițiative a cetățenilor europeni (denumită în continuare „ICE”), cetățenii Uniunii, în număr de cel puțin un milion, resortisanți ai unui sfert din statele membre, pot lua inițiativa de a invita Comisia să propună legiuitorului Uniunii să adopte un act juridic în scopul aplicării tratatelor. Înainte de a putea începe strângerea numărului necesar de semnături, organizatorii ICE trebuie să îl înregistreze la Comisie, care examinează scopul și obiectivele acestuia. Comisia poate refuza înregistrarea ICE, în special atunci când obiectul acesteia din urmă nu intră în mod evident în competența sa.

La 15 iulie 2013, un comitet al cetățenilor a prezentat Comisiei o propunere ICE intitulată „Minority SafePack – Un milion de semnături pentru diversitate în Europa”. Această ICE își propune să solicite Uniunii să îmbunătățească protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune prin adoptarea unei serii de acte legislative.

Prin decizia din 13 septembrie 2013, Comisia a refuzat să înregistreze propunerea de ICE, pe motiv că aceasta nu era în mod evident de competența sa.

Organizatorii ICE au contestat decizia Comisiei în fața Tribunalului Uniunii Europene, care, prin hotărârea sa din 3 februarie 2017, a anulat decizia pe motiv că Comisia nu și-a îndeplinit obligația de motivare. În urma acestei hotărâri, Comisia a înregistrat parțial această ICE prin decizia din 29 martie 2017 (denumită în continuare „decizia atacată”).

La 28 iunie 2017, România a formulat recurs în anularea deciziei atacate. Prin Decizia din 24 septembrie 2019, Tribunalul i-a respins recursul. România a făcut recurs la Curtea de Justiție. Potrivit României, Tribunalul a greșit în interpretarea dispozițiilor tratatelor referitoare la competențele Uniunii și la obligația de motivare care revine Comisiei. De asemenea, acesta susține că Tribunalul a săvârșit nereguli de procedură în cursul fazei orale a procedurii.

Joi, 20 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-432/20 Landeshauptmann von Wien

Politica privind imigrarea – Directiva 2003/109/CE – Articolul 9 alineatul (1) litera (c) – Pierderea statutului de resortisant al unei țări terțe rezident pe termen lung – Absență de pe teritoriul Uniunii timp de 12 luni consecutive

În prezenta cauză având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE, Verwaltungsgericht Wien (Tribunalul Administrativ din Viena, Austria) adresează Curții trei întrebări preliminare privind interpretarea articolului 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109/CE privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între ZK, resortisant kazah, pe de o parte, și Landeshauptmann von Wien (Guvernatorul landului Viena, Austria), pe de altă parte, în legătură cu refuzul acestuia din urmă de a reînnoi statutul de resortisant al unei țări terțe rezident pe termen lung al lui ZK.

Decizia de respingere era motivată de faptul că ZK a locuit în fiecare an, între august 2013 și august 2018, doar câteva zile în Uniunea Europeană. Instanța de trimitere apreciază că legislația austriacă aplicabilă în speță, care prevede că șederile de scurtă durată și intermitente în Uniune nu sunt suficiente pentru a împiedica pierderea acestui statut juridic ca urmare a absenței de pe teritoriul Uniunii timp de peste 12 luni, nu este compatibilă cu articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109. În temeiul acestei dispoziții, un resortisant al unei țări terțe își pierde dreptul la statutul de rezident pe termen lung în cazul „absenț[ei] de pe teritoriul [Uniunii] timp de 12 luni consecutive”. Potrivit instanței de trimitere, legislația austriacă sus‑menționată ar depăși ceea ce impune și autorizează dreptul Uniunii.

Prezenta cauză oferă Curții oportunitatea de a se pronunța cu privire la o chestiune de drept inedită, și anume condițiile impuse de articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109 pentru retragerea de către autoritățile naționale a statutului de resortisant al unei țări terțe rezident pe termen lung. Mai concret, Curtea va trebui să precizeze care sunt cerințele în ceea ce privește durata și calitatea șederii pe teritoriul Uniunii la care va trebui să se conformeze orice resortisant al unei țări terțe pentru a putea păstra statutul juridic pe care i‑l conferă Directiva 2003/109.

Joi, 20 ianuarie 2022
Concluzii în cauza C-328/20 Comisia Europeană/ Austria
Alocații familiale

De la 1 ianuarie 2019, Austria ajustează cuantumul forfetar al alocațiilor familiale și pe cel al diferitelor avantaje fiscale pentru lucrătorii ai căror copii sunt rezidenți permanent în alt stat membru, în funcție de nivelul general al prețurilor din statul membru în cauză.

Având în vedere că diferența de tratament care rezultă pentru lucrătorii migranți în principal față de cetățeni sunt contrare dreptului UE, Comisia a introdus o acțiune pentru neîndeplinirea obligațiilor împotriva Austriei în fața Curții de Justiție.

Joi, 20 ianuarie 2022
Concluzii în cauza C-430/21 RS
Statul de drept – Principiul independenței judiciare

Un judecător național poate fi împiedicat și expus riscului de a fi expus la proceduri disciplinare și la sancțiuni ca urmare a examinării conformității cu dreptul UE a unei dispoziții de drept național care a fost considerată constituțională de către instanța constituțională a statului membru respectiv?

Acesta este principala întrebare a prezentei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare a Curții de Apel Craiova. Cererea vizează, în esență, interpretarea articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, coroborat cu articolul 2 TUE și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”).

Marți, 25 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-181/20 VYSOČINA WIND

Directiva 2012/19/UE – Deșeuri de echipamente electrice și electronice – Costuri de colectare, tratare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a panourilor fotovoltaice –
Răspunderea producătorului

În litigiul principal, Vysočina Wind solicită statului ceh despăgubiri pentru motivul că acesta din urmă ar fi transpus în mod incorect, prin Directiva 2012/19/UE, concretizarea principiului „poluatorul plătește” în ceea ce privește panourile fotovoltaice.

Republica Cehă exprimă îndoieli cu privire la compatibilitatea cu dreptul Uniunii a Directivei 2012/19, publicată în anul 2012, în măsura în care aceasta prevede că producătorii de panouri fotovoltaice suportă cheltuielile de eliminare a tuturor panourilor pe care le‑au introdus deja pe piață începând de la 13 august 2005.

În consecință, acest stat membru a adoptat o reglementare prin care a pus aceste costuri în sarcina utilizatorilor panourilor, în cazul în care acestea au fost introduse pe piață anterior datei de 1 ianuarie 2013.

Vysočina Wind exploatează o centrală solară și a trebuit să suporte, ca urmare a acestei reglementări, cheltuielile a căror rambursare o solicită în prezent.

Marți, 25 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-638/19 P Commission / European Food

Ajutor de stat – Arbitraj – Ajutor rezultat din plata daunelor acordate anumitor operatori economici de către un tribunal arbitral – Tratat bilateral de investiții – Aplicarea dreptului UE

În 1998, autoritățile române au adoptat o ordonanță guvernamentală de urgență care acorda anumite stimulente fiscale investitorilor din regiunile defavorizate pentru o perioadă de zece ani.

Ca parte a procesului de pregătire pentru aderarea la Uniune, România a încheiat această schemă de stimulare în 2005, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut de lege.

Domnii Micula, investitorii suedezi de origini române, sunt acționarii majoritari ai companiei European Food and Drinks Group, beneficiar al acestor stimulente. În conformitate cu prevederile unui tratat bilateral de investiții încheiat în 2002 între Suedia și România pentru promovarea și protecția reciprocă a investițiilor (TBI), Ioan și Viorel Micula, precum și alți solicitanți, au cerut înființarea unui tribunal arbitral în vederea obținerii de daune interese pentru prejudiciul cauzat de abrogarea stimulentelor prevăzute de ordonanță. În 2013, tribunalul arbitral a constatat că România nu a reușit să asigure un tratament echitabil și echitabil al investițiilor și a acordat reclamanților aproximativ 180 de milioane de euro în daune.

În 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care a declarat plata compensației drept ajutor de stat și a cerut României să recupereze sumele deja plătite și să se abțină de la orice alte plăți.

Sesizat cu această cauză, Tribunalul Uniunii Europene a anulat, în 2019, decizia Comisiei Europene, considerând mai ales că despăgubirea menită să compenseze prejudiciul suferit nu constituia ajutor de stat.

Comisia Europeană a formulat recurs și solicită Curții de Justiție să anuleze hotărârea Tribunalului.

Joi, 27 ianuarie 2022
Hotărâri în cauzele C-234/20 Sātiņi-S și C-238/20 Sātiņi-S

Sprijin pentru dezvoltarea rurală – Plăți în cadrul sistemului Natura 2000 – Compensarea pierderilor de venit în zonele agricole și forestiere – Limitarea sau excluderea turbăriilor de la compensare

Cererile de decizie preliminară au fost formulate în cadrul unui litigiu între SIA Sātiņi‑S, o întreprindere letonă, pe de o parte, și Lauku atbalsta dienests (Serviciul de sprijin pentru mediul rural, Letonia), pe de altă parte.

Acestea privesc interpretarea articolului 30 alineatul (1) și alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013(2) și a articolului 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene:
– calificarea „turbăriilor” în scopul aplicării articolului 30 alineatul (1) și alineatul (6) litera (a) din Regulamentul nr. 1305/2013;
– aspectul dacă un stat membru poate să excludă sau să limiteze la anumite zone sau activități plățile prevăzute la articolul 30 alineatul (1) și alineatul (6) litera (a) din Regulamentul nr. 1305/2013;
– aspectul dacă este justificată plata unor compensații pentru pierderi de venit cauzate de limitări ale activităților economice privind un bun imobil, de care proprietarul avea cunoștință la momentul dobândirii acestuia.

Joi, 27 ianuarie 2022
Hotărâre în cauza C-788/19 Comisia Europeană / Spania

Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Raportarea unor active deținute în alte state membre ale Uniunii și ale Spațiului Economic European (SEE) – Omisiune – Sancțiuni disproporționate

Prezenta acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor privește o reglementare în materie fiscală instituită în anul 2012 de Regatul Spaniei, care are ca finalitate combaterea fraudei și a evaziunii fiscale în ceea ce privește activele situate în afara teritoriului spaniol.

Această reglementare cuprinde, pe de o parte, o obligație a rezidenților fiscali în Spania de a raporta unele dintre bunurile și drepturile lor situate în străinătate (obligație care se îndeplinește în Spania prin „formularul 720”) și, pe de altă parte, o serie de consecințe legate de nerespectarea obligației respective.

Aceste consecințe cuprind, în primul rând, calificarea activelor drept câștiguri patrimoniale nejustificate și includerea lor în baza de impozitare generală, independent de data achiziției activelor în cauză, în al doilea rând, aplicarea unei amenzi proporționale de 150 % și, în al treilea rând, aplicarea unor amenzi forfetare.

Comisia Europeană apreciază că aceste trei consecințe și modalitățile lor de aplicare constituie restricții disproporționate care aduc atingere mai multor libertăți de circulație prevăzute de TFUE și de Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), în special liberei circulații a capitalurilor (articolul 63 TFUE și articolul 40 din Acordul privind SEE).

Potrivit Comisiei, caracterul disproporționat constă în special în faptul că cele trei consecințe sancționează neexecutarea obligației de informare de către contribuabil într‑un mod foarte sever fără a lua în considerare faptul că administrația fiscală spaniolă ar dispune deja de informațiile în cauză sau ar putea dispune de acestea, în temeiul sistemului de schimb de informații în domeniul fiscal prevăzut de Directiva 2011/16/UE.

Prin urmare, prin prezenta acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia solicită Curții să constate că Regatul Spaniei, prin prevederea acestor trei consecințe, nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în special în temeiul articolului 63 TFUE și al articolului 40 din Acordul privind SEE.

Joi, 27 ianuarie 2022
Concluzii în cauza C-817/19 Ligue des droits humains

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Prin această cerere de decizie preliminară, Curtea Constituțională din Belgia dorește să afle, printre altele, dacă articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date trebuie interpretat în sensul că se aplică unei legislații naționale precum Legea din 25 decembrie 2016 privind prelucrarea datelor pasagerilor, care transpune Directiva (UE) 2016/681 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și Directiva 2004/82/CE privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii și Directiva 2010/65/UE privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile statelor membre.

TUE
Miercuri, 26 ianuarie 2022, 11.00
Hotărâre în cauza T-286/09 R Intel

Concurență

Prin decizia din 13 mai 2009, Comisia Europeană a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro producătorului de microprocesoare Intel pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața mondială a procesoarelor x86, în perioada octombrie 2002 – decembrie 2007, prin implementarea unei strategii menite să excludă de pe piață Advanced Micro Devices (AMD), singurul său competitor semnificativ.

Potrivit Comisiei, acest abuz a fost caracterizat de două tipuri de comportament comercial adoptat de Intel față de partenerii săi de afaceri, și anume restricții nedisimulate și reduceri condiționate. În special în ceea ce privește acestea din urmă, Intel a acordat reduceri celor patru OEM strategici (Dell, Lenovo, Hewkett-Packard (HP) și NEC), condiționate de achiziționarea tuturor sau în mod substanțial a tuturor procesoarelor x86 de la Intel.

În mod similar, Intel ar fi efectuat plăți către un distribuitor european de dispozitive microelectronice (Media-Saturn-Holding) cu condiția ca distribuitorul să vândă numai computere bazate pe procesoare Intel x86. Aceste reduceri și plăți (denumite în continuare „reduceri disputate”) au asigurat loialitatea celor patru OEM și a Media-Saturn și, prin urmare, au redus substanțial capacitatea concurenților Intel de a concura pe baza procesoarelor lor x86. Comportamentul anticoncurențial al Intel a contribuit astfel la reducerea opțiunilor consumatorilor și a stimulentelor pentru inovare.

Recursul Intel împotriva acestei decizii a fost respins în întregime de Tribunal prin hotărârea din 12 iunie 2014. Cu toate acestea, prin hotărârea din 6 septembrie 2017, Curtea a anulat această hotărâre și a retrimis cauza Tribunalului.

În susținerea cererilor sale de anulare a hotărârii inițiale, Intel susține, în special, că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept neexaminând reducerile disputate în lumina tuturor împrejurărilor cauzei. În această privință, Curtea de Justiție a observat că Tribunalul a urmat exemplul Comisiei, presupunând că reducerile de fidelitate acordate de o întreprindere aflată în poziție dominantă ar avea, prin însăși natura lor, capacitatea de a restrânge concurența, astfel încât nu a fost necesar să se analizeze toate împrejurările cauzei sau, în special, să se efectueze un test AEC (cunoscut sub denumirea de „criteriul concurentului la fel de eficient”).

Cu toate acestea, în decizia sa, Comisia a efectuat o examinare amănunțită a acestor împrejurări, ceea ce a condus-o la concluzia că un concurent la fel de eficient ar fi trebuit să perceapă prețuri care nu ar fi fost viabile și că, în consecință, practica disputate era de natură să elimine un astfel de concurent. Curtea a concluzionat că testul AEC a avut o importanță reală în evaluarea de către Comisie a capacității practicilor în litigiu de a exclude concurenții, astfel încât Curtea a fost obligată să ia în considerare toate argumentele Intel cu privire la acest test și la punerea în aplicare a acestuia de către Comisie.

Ca urmare a acestei lipse de acțiune, Curtea a anulat hotărârea inițială și a retrimis cauza Tribunalului pentru ca acesta să poată analiza, în lumina argumentelor invocate de Intel, capacitatea reducerilor contestate de a restrânge concurența.

Acest calendar constă într-o listă cu cele mai importante și / sau interesante cazuri din următoarele două săptămâni, plus o scurtă descriere cu cele mai importante fapte. Este numai pentru uzul mass-media și nu obligă în mod legal Curtea. Curtea de Justiție a Uniunii Europene Luxemburg L-2925 » curia.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.