« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. termenul până la care se poate face constituirea ca parte civilă în procesul penal
19.01.2022 | JURIDICE.ro

Drept Timisoara
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , ,
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 54 din 18 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 698/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristiana-Adina Ghergu şi Alexandru-Mihail Frangopol cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei penale nr. 264 din 19 decembrie 2017, pronunţată de Judecătoria Motru în Dosarul nr. 1.171/263/2015.

În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat creează o discriminare în beneficiul persoanei vătămate, citată în cauză de către organul judiciar, în raport cu persoana vătămată, care nu a fost citată, întrucât nu a fost identificată de organul judiciar. Totodată, susţin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie al persoanei vătămate, care nu a fost înştiinţată cu privire la dreptul de a exercita, în procesul penal, acţiunea civilă.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:

„Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea amintește că prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 instanţa de control constituţional a confirmat posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă „până la începerea cercetării judecătoreşti”, formularea cererii de introducere în procesul penal a părţii responsabile civilmente fiind necesar a fi realizată însă până la închiderea procedurii de cameră preliminară, în acord cu normele constituţionale privind dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.

În considerentele deciziei precitate, Curtea a reţinut că, în procesul penal, acţiunea civilă se declanşează prin „constituirea” ca parte civilă a persoanei vătămate, în condiţiile art. 20 din Codul de procedură penală. Persoana vătămată hotărăşte cu privire la cadrul procesual de realizare a pretenţiilor sale, fie sesizând instanţa civilă, fie alăturând acţiunea civilă acţiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparaţii prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului-limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătoreşti”. Formularea cererii de constituire ca parte civilă declanşează acţiunea civilă, în acelaşi timp luând naştere şi contraacţiunea (de apărare) a celui sau celor împotriva cărora este îndreptată acţiunea civilă, subiect pasiv al acţiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia Deciziei nr. 257 din 26 aprilie 2017 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Totodată, Curtea nu poate reţine pretinsa discriminare în beneficiul persoanei vătămate citate în cauză de către organul judiciar, în raport cu persoana vătămată care nu a fost citată, întrucât nu a fost identificată de organul judiciar. În acest sens, Curtea reaminteşte că discriminarea poate fi constatată doar în situaţia reglementării unor soluţii juridice diferite pentru persoane aflate în situaţii similare, aspect ce nu poate fi reţinut în prezenta cauză. Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferenţe de situaţii.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.