« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii

Reflecții pe marginea Deciziei CJUE în cauza C‑282/20 (II)
21.01.2022 | Mihai-Costin TOADER

Drept Timisoara
Secţiuni: CJUE, Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, JURIDICE.ro, Jurisprudență, Opinii, Procedură penală, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Mihai-Costin Toader

Mihai-Costin Toader

Am susținut în cadrul dezbaterii „Rechizitoriul, un act în formă continuată?”  Partea a II-a, următoarele aspecte:

În ceea privește Decizia din 21 octombrie 2021 pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C‑282/20, am reiterat faptul că aceasta privește doar situația constatării neregularității rechizitoriului în ceea ce privește descrierea eliptică, lacunară a faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, ci nu și celelalte aspecte ce fac obiectul camerei preliminare, respectiv legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Referitor la analiza legalității administrării probelor în faza de judecată, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 802/2017, Decizia nr. 88/2019 și Înalta Curte de Casație și Justiție, în Decizia nr. 293/RC/17.09.2020 au precizat în ce condiții examinarea probelor dincolo de faza de cameră preliminară, se poate realiza fără a relativiza efectele autorității de lucru judecat ale încheierii definitive pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, aspecte care prin extrapolare, ar trebui avute în vedere și în situația particulară dedusă dezbaterii. De asemenea am apreciat că instrumentul procesual prin care va fi pusă în executare decizia discutată, va fi conturat pe cale jurisprudențială, prin cristalizarea unei practici în care remedierea rechizitoriului, atunci când este cazul, să se realizeze în faza de cercetare judecătorească, de către procurorul de caz, a cărui poziție va fi susținută de procurorul de ședință, cu acordarea unui termen rezonabil apărării pentru pregătirea acesteia. Totodată, am apreciat că trebuie realizată o distincție între ciclurile procesuale în care se invocă neregularitatea, respectiv faza de cameră preliminară, faza de judecată în fond, sau în apel, aducând observații critice spețelor ce au ,,dezghețat” problema teoretică și am apreciat că nu se poate pune în discuție o eventuală sancțiune a nulității precizărilor făcute de procuror, rechizitoriul nefiind un act de urmărire penală, ci un act de sesizare ce poate fi sancționat prin constatarea neregularității acestuia.

Jud. drd. Mihai-Costin Toader, Judecătoria Răcari

* Opinie susținută în legătură cu dezbaterea Rechizitoriul, un act în formă continuată? Partea a II-a, ediția 506, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.