Secţiuni » Selected
Selected
Comunicate profesionişti

Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție | Proiect. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial. UPDATE: Măsuri administrative privind desființarea SIIJ
14.03.2022 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a informat că începând cu data de 14 martie 2022 cauzele penale care privesc judecători și procurori sunt de competența:

– parchetelor de pe lângă curțile de apel pentru judecătorii și procurorii care funcționează la nivelul judecătoriilor și tribunalelor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe;
– Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru judecătorii și procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii și procurorii care funcționează la nivelul curților de apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

PÎCCJ roagă persoanele care formulează plângeri/ denunțuri penale, ce vizează judecători sau procurori, să le adreseze organelor competente, fosta Secție pentru investigarea infracțiunilor din justiție nemaiavând posibilitatea de a înregistra noi sesizări.

Adresa de email asociată SIIJ va fi dezafectată, plângerile, denunțurile și corespondența cauzelor de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmând a fi transmise pe adresa sesizare@mpublic.ro.

***

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 11 martie 2022 a fost publicată Legea nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Astfel, se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Începând cu data de 14 martie 2022, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii.

Prezenta Lege stabilește următoarele reguli de competență:
– sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale a României;
– sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel şi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.

Pentru aceste infracțiuni, urmărirea penală se va efectua de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 4 ani, care poate fi reînnoită pentru o nouă perioadă de 4 ani. Aceștia vor efectua urmărirea penală şi în alte cauze decât cele prevăzute în prezenta Lege.

Procurorii desemnați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să îndeplinească următoarele condiții (vor fi desemnați maximum 14 procurori):
a) au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror;
c) au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
d) au o conduită morală ireproşabilă;
e) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Procurorii desemnați în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel trebuie să îndeplinească următoarele condiții (vor fi desemnați maximum 3 procurori pentru fiecare parchet):
a) au o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror;
b) au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
c) au o conduită morală ireproşabilă;
d) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Procurorii anume desemnaţi nu pot fi mutaţi într-o altă secţie a parchetului fără acordul acestora.

Încetarea calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute de prezenta Lege poate fi dispusă în următoarele cazuri:
a) pentru ineficienţă profesională apreciată în funcţie de eficienţa şi calitatea activităţii;
b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;
c) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare;
d) imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat;
e) mutarea procurorului într-o altă secţie a parchetului, delegarea, detaşarea sau transferul acestuia;
f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.

Cauzele privind infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, aflate în curs de judecată în primă instanţă la data de 14 martie 2022 şi în care nu s-a început cercetarea judecătorească, se soluţionează de către instanţa competentă conform prezentei Legi.

Intrare în vigoare: 14 martie 2022

***

Vineri, 11 martie 2022, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

***

Luni, 28 februarie 2022, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, Proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

:: Ordinea de zi (pct. 1)

***

Marți, 15 februarie 2022, Direcția Națională Anticorupție a dat publicității următorul comunicat:

Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați.

Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.

Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția Națională Anticorupție.

Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.

Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.

Pe de altă parte, nevoia de specializare a procurorilor și de creare a instituțiilor specializate în combaterea corupției prin mijloace penale, așa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convențiile internaționale la care România este parte și a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană și organizațiile internaționale. Cu titlu de exemplu, amintim art. 36 din Convenția ONU împotriva corupției[1], sau art. 20 din Convenția Penală împotriva corupției a Consiliului Europei[2].

Proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați.

Mai mult decât atât, față de prevederile proiectului de lege, competența noilor procurori desemnați pentru a desfășura urmărirea penală în cauzele privind judecători și procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei Direcții.

Totodată, modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, acești procurori sunt desemnați printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiți în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează. Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a conduitei ireproșabile îl reprezintă ”rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecția Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumției de nevinovăție a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV.

În același timp, constatăm că discuțiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenței unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoțite de o serie de atacuri la adresa DNA și afirmații cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiți procurori ai acestei direcții asupra unor magistrați, afirmații care tind să justifice înființarea unor astfel de structuri.

Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezmințirilor oficiale făcute atât de instituție, cât și de procurorul șef al DNA, continuă să prolifereze în spațiul public.

A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați nu reprezintă decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să discrediteze instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.

Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupție săvârșite de magistrați fuseseră constituite la plângerile sau denunțurile depuse de cetățeni.

În ceea ce privește Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 05.04.2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea care este invocat uneori și care a devenit suport al alegațiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, acest raport a fost contestat conform prevederilor legale. De altfel, chiar și Consiliul Superior al Magistraturii menționează că Raportul Inspecției Judiciare – nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât „expresia rezultatelor unui control”[3].

DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie 2022, față de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecției Judiciare, DNA a formulat o Contestație în anulare întemeiată pe potențiala existență a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a pronunțat decizia.


[1] Art. 36 – Fiecare stat parte face astfel încât, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate în lupta împotriva corupției prin investigații și reprimare. Acest organism sau aceste organisme ori aceste persoane își vor acorda independența necesară, conform principiilor fundamentale ale sistemului juridic al statului parte, pentru a putea exercita eficient funcțiile lor la adăpost de orice influență necuvenită. Aceste persoane sau personalul respectivului ori respectivelor organisme ar trebui să aibă formarea și resursele adecvate pentru a-și exercita sarcinile.
[2] Art. 20 – Fiecare parte adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entități să fie specializate în lupta împotriva corupției. Ele vor dispune de independența necesară în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al părții, pentru a-și putea exercita funcțiile în mod eficace și libere de orice presiune ilicită. Părțile veghează ca personalul respectivelor entități să dispună de o pregătire și de resurse financiare adaptate funcțiilor pe care le exercită.
[3] Întâmpinarea nr. 4181 din data de 17.03.2021 formulată de Consiliul Superior al Magistraturii către Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, în cadrul acțiunii civile de revocare a Hotărârii Plenului CSM prin care s-a aprobat raportul IJ nr 5488/IJ/2501/DIJ/1365/DIP/2018.


***

Luni, 14 februarie 2022, Guvernul a adoptat, la inițiativa Ministerului Justiției, proiectul de lege privind desființarea SIIJ, potrivit unei informări.

Competențele SIIJ vor fi preluate de către parchetele obișnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate de procurori anume desemnați. Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul acestei secții se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente, care vor continua soluționarea acestora, urmând ca cele soluționate aflate în arhiva secției să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii. Posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de Secția de urmărire penală și criminalistică.

Începând cu data desființării Secției procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele de unde au promovat, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul secției.

Competențele vor fi preluate de: Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la Curțile de Apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe. Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane doar dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea.

Proiectul conține reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel, condiții pentru desemnare în cadrul acestei secții și în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Prin decizia de astăzi atât Guvernul, cât și Ministerul Justiției își reafirmă determinarea de a desfășura toate procedurile necesare aflate în competența acestora pentru a respecta termenul de 31 martie anul curent prevăzut în programul de guvernare pentru desființarea SIIJ. De altminteri, este o responsabilitate asumată de România, inclusiv în fața partenerilor noștri, în fața instituțiilor europene. Acest pas important este o dovadă a seriozității angajamentului asumat.

***

Vineri, 11 februarie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de
lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

:: Ordinea de zi soluţionată (pct. 2)

***

Vineri, 11 februarie 2022, Ministerul Justiţiei a dat publicității:

:: Proiect desființare SIIJ rezultat în urma amendamentelor CSM

***

Joi, 10 februarie 2022, Ministerul Justiţiei a dat publicității:

:: Minuta dezbaterii publice referitoare la proiectul de lege privind desființarea SIIJ organizată de Ministerul Justiției în data de 28 ianuarie 2022
:: Minuta dezbaterii publice referitoare la proiectul de lege privind desființarea SIIJ organizată de Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie 2022

***

***

Marți, 8 februarie 2022, Ministerul Justiției a informat că:
– va publica înregistrarea din data de 31 ianuarie 2022, având în vedere că toți participanții și-au dat acordul explicit pentru publicare.
– va publica și înregistrarea din data de 28 ianuarie 2022 după ce toți participanții își vor da acordul explicit pentru publicare, până în momentul de față neprimind acordul reprezentanţilor Asociaţiei Voci pentru Democraţie şi Justiţie, care au participat la dezbatere.

Reprezentanţii asociaţiilor care au participat la dezbatere şi-au exprimat acordul cu privire la înregistrare, în momentul în care au accesat link-ul dezbaterii primind notificarea „This meeting is being recorded. By joining, you are giving consent for this meeting to be recorded.”, şi nu cu privire la diseminarea înregistrărilor în spaţiul public, acest acord fiind solicitat ulterior de către Ministerul Justiţiei.

Ministerul Justiției va respecta întotdeauna prevederile legale, indiferent de natura presiunilor care se fac asupra sa.

***

Miercuri, 2 februarie 2022, ca urmare a solicitării Asociaţiei „Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor ” (AMASP), Ministerul Justiţiei a informat că și-a dat acordul de a publica integral înregistrările celor două dezbateri publice din data de 28.01.2022, ora 15:00, respectiv 31.01.2022, ora 16:00, cu privire la Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, potrivit unui comunicat.

Ministerul Justiţiei urmează să răspundă punctual tuturor observaţiilor, propunerilor și întrebărilor primite, în scris, privitoare la proiectul de lege pus în dezbatere publică, precum şi întrebărilor formulate și obiecțiunilor ridicate în cadrul dezbaterilor publice.

În continuare, Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție urmează să fie completat cu unele dintre propunerile primite în cadrul dezbaterii publice, pentru ca ulterior să fie transmis Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obţinerii avizului, ocazie cu care vor putea fi analizate şi integrate şi alte propuneri făcute în cadrul dezbaterii din Consiliu.

***

Vineri, 28 ianuarie 2022, începând cu ora 15:00, Ministerul Justiției organizează o întâlnire pentru dezbaterea publică a proiectului de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Persoanele interesate să participe la întâlnirea online sunt rugate să confirme participarea până la data de 27 ianuarie 2022, ora 14.00, la adresa de e-mail: dean@just.ro.

:: Anunțul

***

Vineri, 21 ianuarie 2022, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Prezentul proiect de lege propune o soluție fundamentată pe două dimensiuni principale:
– desființarea SIIJ;
– preluarea competenţei SIIJ de către parchetele obişnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnaţi în acest sens, potrivit procedurii propuse prin prezentul proiect de lege.

:: Proiectul
:: Expunerea de motive

Secţiuni: Comunicare profesională, Lege 9, Monitorul Oficial al României, Proiecte legislative, Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO