« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 

După 20 de ani
24.01.2022 | Petre PIPEREA, Ruxandra ARGĂSEALĂ

JURIDICE - In Law We Trust
DPO Lives
Secţiuni: Articole, Drept civil, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Petre Piperea

Petre Piperea

Ruxandra Argăseală

Ruxandra Argăseală

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 au trecut mai bine de 20 de ani, iar situația imobilelor preluate abuziv încă nu a fost rezolvată pentru cei mulți. Lumea este într-o continuă devenire, iar existența este o simplă aparență, așa că multe dintre persoanele îndreptățite au transmis pe cale succesorală ”drepturile” conferite prin actele normative de reparație. Mai mult, unii dintre avocații tineri și cu perspective la vremea ”formulării notificărilor” au rămas doar avocați și încă mai prestează servicii în baza convențiilor de acum 20 de ani (nu vrem să dăm referințe concrete aici, dar este evident că afirmația o vizează pe o coautoare).

Se pare că timpul și instanțele de judecată manifestă o nesfârșită răbdare cu birocrații…

1. Firul Ariadnei prin labirintul legislativ românesc: articolul 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și grilele notariale

1.1. Modificările art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013

La momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 (publicată în M. Of. nr. 278/2013), art. 21 alin. (6) prevedea că „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.

Prin OUG nr. 98/2016, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a fost modificat astfel: Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Ulterior a fost adoptată Legea nr. 22/2020[1], care a intrat în vigoare începând cu data de 21.03.2020 și care a modificat art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în sensul în care „Evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.

Prin Ordonanța de urgență nr. 72/2020, în vigoare din data de 19.05.2020, s-a dispus, prin art. 1, suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 22/2020, până la data de 1 martie 2021.

Potrivit art. 2, Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Legea nr. 219/2020 a modificat art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în sensul în care „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Prin Decizia nr. 725/07.10.2020, publicată în Monitorul Oficial în data de 19.11.2020, Curtea Constituțională a constatat că Legea privind adoptarea OUG nr. 72/14.05.2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 este neconstituțională în ansamblul său.

De asemenea, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 189/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 04 mai 2021.

Forma din prezent a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 s-a produs prin intrarea în vigoare, începând cu data de 12.07.2021, a Legii nr. 193/2021 privind aprobarea OUG nr. 72/2020, prin introducerea art. 21.

Drept urmare, în prezent art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 are următorul conținut:

Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.

1.2. Art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma modificată, este aplicabil în procesele pendinte la momentul intrării în vigoare a legii modificate

În raport de argumentele expuse mai jos, apreciem că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în forma modificată prin art. 21 din OUG nr. 72/2020 (aprobată prin Legea nr. 193/2021) se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect contestație împotriva deciziei de compensare emise anterior intrării în vigoare a legii modificate, dar nesoluționate definitiv la momentul intrării în vigoare a legii modificate.

Astfel, în condițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 și în raport de considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 80 din 12 noiembrie 2018, în cauzele care au ca obiect contestație împotriva deciziilor de compensare ar trebui să se aplice legea în forma în vigoare de la data soluționării definitive a litigiului, indiferent de forma legii de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată sau de la momentul soluționării în primă instanță a litigiului, cu excepții notabile precum ”drepturile câștigate” sau ”speranța legitimă”.

1.3. Argumente pentru aplicarea în procesele în curs de soluționare a art. 21 în forma dată prin Legea nr. 193/2021

În cazul unui litigiu având ca obiect contestație împotriva deciziei de compensare, nesoluționat definitiv la momentul modificării legii, situația juridică dedusă judecății este facta pendentia.

Art. 4 din Legea nr. 165/2013 prevede în mod expres faptul că „Dispozițiile prezentei legi (n.n. indiferent de modificările intervenite) se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, AFLATE PE ROLUL INSTANȚELOR, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Pe lângă argumentul de mai sus, mai trebuie menționat că raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire, pe de o parte, și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate până la rămânerea definitivă a deciziei administrative.

De vreme ce decizia autorității administrative implicate în procesul de acordare a măsurii reparatorii reglementate de Legea nr. 165/2013 este supusă controlului jurisdicțional, rezultă că situația juridică se află în curs de constituire, deoarece urmează a se stabili valoarea concretă a despăgubirilor în raport cu evaluarea imobilului care face obiectul deciziei de compensare, instanța de judecată fiind singura în măsură a stabili, în concret și definitiv, întinderea despăgubirii cuvenite.

În consecință, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului prevăzută în textul normativ modificat este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art. 4.

Or, de vreme ce intenția legiuitorului la adoptarea Legii nr. 165/2013 a fost aceea de a aplica dispozițiile legii noi unei situații juridice pendinte (solicitărilor de restituire nesoluționate li s-a aplicat plafonul instituit de Legea nr. 165), putem afirma că această aplicabilitate nu poate fi recunoscută de instanțe doar atunci când rezultatul este defavorabil persoanelor îndreptățite, ci ea trebuie recunoscută și în momentul în care legiuitorul, după un îndelungat interval de timp, le ameliorează acestora situația.

De vreme ce plafonarea instituită prin art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a fost aplicabilă imediat notificărilor și proceselor aflate în curs de soluționare la acel moment, mutatis mutandis, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în forma ulterioară modificării intervenite prin 21 din OUG nr. 72/2020 (aprobată prin Legea nr. 193/2021) sunt pe deplin aplicabile situațiilor juridice nefinalizate.

Doctrina a făcut o distincţie între drepturile câştigate (drepturile definitiv intrate în patrimoniul unei persoane) şi simplele expectative (simplele speranţe de a dobândi sau de a se folosi de un drept), arătându-se că o lege nouă nu poate să aducă atingere primelor, însă poate să aducă atingere celor din urmă, fără ca prin aceasta să devină retroactivă[2].

De altfel, art. 6 alin. (6) din Codul civil prevede că Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

În ipoteza examinării principiului neretroactivității legii civile, analizând modificările legislative intervenite asupra Legii nr. 165/2013, astfel cum Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat deja, „nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situația juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanță cu principiul tempus regit actum și al aplicării imediate a legii noi”.

În concluzie, principiul echității și argumentele învederate mai sus ar trebui să ne conducă la concluzia că a sosit momentul în care persoanele îndreptățite la restituire ar trebui să beneficieze și de măsuri de ameliorare a situației lor, nu doar de plafonări și de amânări.


[1] În expunerea de motive ce a stat la baza elaborării proiectului de lege și adoptării legii nr. 22/2020 se subliniază că modificare s-ar impune pentru a se înlătura inadvertențele ce ar rezulta din aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 („valorile de piață ale imobilelor au suferit modificări și în grilele notariale (…) se pot observa creșteri de 30%”).
[2] Aubry et Rau, Cours de droit civil frangais, 5e ed., tome I, p. 99 şi urm.; M.F. Mourlon, Repetitions ecrites sur le premier examen de Code Napoleon, 9e ed., tome I, Paris, 1873, p. 48-49.


Avocat Petre Piperea, PIPEREA ȘI ASOCIAȚII
Avocat Ruxandra Argăseală, PIPEREA ȘI ASOCIAȚII

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.