« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Mediu
CărţiProfesionişti
 

Deșeurile de plastic
26.01.2022 | Madalina-Elena GRECU

JURIDICE - In Law We Trust
DPO Lives
Secţiuni: Articole, Dreptul mediului, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ, Selected, Studii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Mădălina-Elena Grecu

Mădălina-Elena Grecu

În fiecare an, în UE sunt generate aproximativ 26 de milioane de tone de deșeuri din plastic. Mai puțin de 30% dintre acestea sunt reciclate, iar o parte sunt exportate în țările din afara UE. Restul merge fie la gropile de gunoi, fie la incinerare, fie sfârșește în natură, inclusiv pe plaje sau în păduri, râuri și mări.

Producția de plastic a crescut exponențial la nivel mondial în doar câteva decenii, de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui 2020 din cauza Covid-19, producția de plastic și-a revenit în a doua jumătate a anului și o dată cu aceasta au revenit și deșeurile din plastic.

Rezultatele folosirii plasticului de unică folosință pot fi observate pe malul mărilor, dar și în oceane. Conform unei estimări, până în 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești. Plasticul nu poluează doar coastele, ci este dăunător și pentru animalele marine care sunt prinse în bucățile mai mari și care confundă bucățile mai mici cu mâncarea. Înghițirea particulelor de plastic poate împiedica digestia alimentelor normale și ar putea atrage poluanți chimici toxici în organismele lor. Astfel, plasticul se acumulează și poate ajunge la oameni prin intermediul lanțului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente și băuturi, inclusiv în bere, miere și apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătății umane, însă plasticul conține adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanțele ignifuge, precum și alte substanțe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit.

În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic, urmată de reciclare, însă 25% dintre deșeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.

Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în țări din afara UE pentru a fi tratat. Motivele pentru export includ lipsa capacităților, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea locală a deșeurilor. Până de curând, o mare parte dintre deșeurile din plastic era exportată în China, însă interdicția recentă a Chinei asupra importurilor de deșeuri din plastic diminuează exporturile din UE, iar acest lucru crește riscul incinerării și depozitării în gropi de gunoi a deșeurilor din plastic în Europa.

Un raport recent publicat de GI-TOC (Global Initiative Against Transnational Organized Crime), ce poate fi consultat în integralitate aici, arată că Europa de est (în special România și Bulgaria) ar putea deveni următoarele destinații pentru transferurile ilegale de deșeuri din plastic. România, în particular, se arată în respectivul raport, a înregistrat deja un influx semnificativ de deșeuri de plastic din țările europene, deși deține cea mai mică capacitate de reciclare. Conform autorităților române, grupurile de crimă organizată sunt  implicate, iar metodele folosite constau în infiltrarea managementului deșeurilor prin intermediul companiilor legale, care devin astfel fronturi pentru fraudă financiară, falsificare și manipulare a înregistrărilor, dar și corupere a funcționarilor.

Recent, s-a ajuns la concluzia că traficul cu deșeuri este mai profitabil decât traficul de droguri, iar despre cum a ajuns România groapa de gunoi a Occidentului și cum autoritățile se luptă să prevină acest flagel, se pot citi mai multe în acest articol.

În încercarea de a combate poluarea cu materiale plastice, Comisia Europeană a propus o strategie pentru materialele plastice pe care Parlamentul European a susținut-o într-o rezoluție adoptată în septembrie 2018.

Cel mai eficient mod de abordare a problemei se dovedește a fi împiedicarea deșeurilor din plastic să ajungă în oceane. Produsele din plastic de unică folosință reprezintă cel mai mare grup de deșeuri găsite pe malul mărilor.

Produse precum tacâmurile din plastic, sticlele, filtrele pentru produse din tutun și bețișoarele pentru urechi alcătuiesc aproape jumătate din totalitatea deșeurile marine din plastic.

În încercarea de a combate aceste obiceiuri daunătoare, Parlamentul European a susținut interzicerea în UE a anumitor produse din plastic de unică folosință, care ajung ca deșeuri în mări și pentru care există deja materiale alternative. Ca atare, a fost adoptată Directiva (UE) 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care urmărește să prevină și să reducă impactul anumitor produse plastice asupra mediului și să promoveze o tranziție către o economie circulară, prin introducerea unui număr de măsuri adaptate produselor reglementate de directivă, inclusiv o interdicție la nivelul UE a produselor de plastic de unică folosință, ori de câte ori sunt disponibile alternative.

România a transpus această Directivă, prin adoptarea OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care se aplică produselor din plastic de unică folosinţă cum ar fi: pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, recipiente pentru alimente, respectiv cutiile cu sau fără capac, beţişoare pentru urechi, tacâmuri – furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti – farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane, șerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic, produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun. De asemenea se aplică produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile şi echipamentelor de pescuit care conţin plastic.

Pentru a stabili dacă un recipient alimentar este considerat a fi un produs din plastic de unică folosinţă, un rol decisiv îl joacă tendinţa acestuia de a deveni deşeu datorită volumului sau dimensiunii sale, în special în ceea ce priveşte porţiile pentru o singură persoană.

Cea mai importantă măsură asumată prin acest act normativ este aceea a sensibilizării populației cu privire la impactul consumului excesiv al produselor de plastic de unică folosință. Astfel, legislativul și-a propus ca prin măsuri nelegislative sau legislative să fie informați consumatorii în vederea stimulării comportamentului responsabil, care să conducă la reducerea deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe.

Aceeași obligație de sensibilizare subzistă și în sarcina producătorilor de produse din plastic de unică folosinţă şi celor de echipamente de pescuit care conţin plastic, aceștia fiind datori să adopte măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la disponibilitatea alternativelor reutilizabile la produsele din plastic de unică folosință, la impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse, în special asupra mediului marin, dar și la impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a acestor deşeuri.

Atitudinea pasivă în privința informării consumatorilor este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.

În  vederea atingerii obiectivului de reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosinţă, România a instituit obligativitatea  operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026.

În egală măsură, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produse din plastic de unică folosinţă și cei care utilizează aceste produse sunt obligaţi să ofere consumatorului posibilitatea de a alege alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic; să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate și să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul acestora, precum şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali, sub sancțiunea aplicării unei amenzi contravenționale între 20.000 lei și 40.000 lei.

Deosebit de important de reținut este că, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe (2 septembrie 2021), se interzice introducerea pe piaţă a produselor din plastic de unică folosinţă (bețișoare de urechi, tacâmuri – furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti-, farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, recipiente pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat) şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile, mai puțin cele utilizate în scopuri medico-legale sau științifice.

Încălcarea acestei interdicții legale este sancționată cu amendă contravențională  de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.

Tot de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, fiecare produs din plastic de unică folosinţă care este introdus pe piaţă trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil şi care nu se poate şterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs, marcaj care informează consumatorii cu privire la: opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deşeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv, dar și prezenţa materialelor plastice în componenţa produsului şi impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului. Această reglementare are în vedere în special următoarele produse: absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane; șerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic; produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun; pahare pentru băuturi.

Încălcarea dispozițiilor legale privind marcarea produselor de plastic de unică folosință este sancționată cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.

Ca obiective pe termen mediu România și-a asumat ca, începând cu 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosinţă, ale căror dopuri şi capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piaţă numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor. Este vorba în special de recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora.

Totodată, începând cu 2025, sticlele pentru băuturi având drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piaţa naţională, iar începând cu 2030, cel puţin 30%, calculat ca medie pentru toate astfel de sticle introduse pe piaţa naţională.

În ultimele modificări ale Directivei cadru, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare.

Aceste dispoziții legale au fost implementate de legiuitor și în ordonanța de mai sus și le regăsim în art. 8 din acest act normativ. În primul rând, schema de răspundere extinsă a producătorilor este definită ca fiind setul de măsuri luate de stat pentru a se asigura că producătorii de produse poartă responsabilitatea financiară sau financiară şi organizatorică pentru gestionarea stadiului de deşeu din ciclul de viaţă al unui produs (OUG 92/2021).

Potrivit reglementărilor de principiu ale legislației produselor de plastic, producătorii care introduc pe piață astfel de produse au obligația să implementeze schema de răspundere extinsă astfel:

– până la 5 ianuarie 2023, producătorii care introduc pe piaţă produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun;

– până la 31 decembrie 2024 producătorii care introduc pe piaţă următoarele produse din plastic de unică folosinţă (recipiente pentru alimente și băuturi, pachete şi folii din material flexibil, pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, pungi de transport din plastic subţire, șerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic, baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor).

În principiu, sistemul de răspundere extinsă în privința produselor de plastic a fost astfel conceput, încât producătorii trebuie să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri:

– costurile legate de măsurile de sensibilizare;

– costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;

– costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

Producătorii de produse stabiliţi în alt stat membru sau ţară terţă, care introduc produse pe teritoriul României, sunt obligaţi să numească o persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul naţional drept reprezentant autorizat, în scopul îndeplinirii obligaţiilor care îi revin unui producător în temeiul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor

Actul normativ în discuție a stabilit câteva reguli speciale, relevante, pentru echipamentele de pescuit care conțin plastic.

În primul rând, un producător stabilit pe teritoriul României, care comercializează produse din plastic de unică folosinţă şi echipamente de pescuit ce conţin plastic într-un alt stat membru în care nu este stabilit, desemnează un reprezentant autorizat în acel stat membru. Reprezentantul autorizat este persoana responsabilă de îndeplinirea obligaţiilor producătorului respectiv, în temeiul prezentei ordonanţe, pe teritoriul acelui stat membru.

Producătorii de echipamente de pescuit care conţin plastic, prin schemele de răspundere extinsă a producătorilor acoperă:

– costurile de colectare separată a deşeurilor provenite de la echipamentele de pescuit care conţin plastic care au fost descărcate în instalaţiile portuare de preluare adecvate sau în alte sisteme de colectare;

– costul transportului şi al tratării ulterioare a acestora;

– costurile aferente măsurilor de sensibilizare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit care conţin plastic.

Producătorii de unelte de pescuit sunt obligați să aplice standardele privind proiectarea uneltelor de pescuit conform principiilor economiei circulare, pentru a încuraja pregătirea lor în vederea reutilizării şi pentru a facilita reciclarea lor la sfârşitul ciclului de viaţă.

Un alt element de noutate introdus de legislația produselor de plastic este principiul colectării separate.

În baza acestuia, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu data de 1 ianuarie 2022 să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze un sistem public pentru colectarea separată a deşeurilor produse după consumul produselor din plastic de unică folosinţă, în vederea reciclării.

În același sens, operatorii economici care introduc pe piaţă produsele din plastic de unică folosinţă enumerate mai sus, au obligaţia să asigure colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025 și colectarea unei cantităţi egale cu 90% până în 2029. De asemenea, au datoria să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate.

Pentru evitarea echivocului, legiuitorul a făcut precizarea că produsele din plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă sunt considerate ca fiind egale cu cantitatea de deşeuri generate de produsele respective, inclusiv sub formă de deşeuri, în acelaşi an.

Obligaţia de colectare poate fi realizată prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare.

În speranța că toți actorii implicați în gestionarea deșeurilor de plastic vor respecta obligațiile legale ce le revin și vor contribui la sensibilizarea populației în această privință, sperăm ca obiectivele pe termen mediu și lung asumate de România sa fie atinse.

Mădălina-Elena Grecu
Vicepreședinte al Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
Fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Membru al Forumului Judecătorilor Europeni pentru Mediu (European Union Forum of Judges for the Environment (EUFJE)

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.