« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. sintagma „dincolo de orice îndoială rezonabilă” din Codul de procedură penală și infracțiunea de spălare a banilor în interpretarea ICCJ-DCD din 8 iunie 2016
25.01.2022 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust
DPO Lives
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 25 ianuarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 695/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, ale art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, forma anterioară republicării, ale art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ale art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi ale art. 11 şi ale art. 63 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Laurenţiu Marius Udrişte, Sorin Mihai, Luminița Pasăre și Ion-Francisco Pasăre.

În opinia autorilor excepției, dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate şi aplicate contrar celor statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 418 din 19 iunie 2018, potrivit căreia subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile dobândite, deţinute sau folosite nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor, reglementată la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură penală, se susţine, în esenţă, că sintagma „dincolo de orice îndoială rezonabilă” este neconstituţională, fiind lipsită de claritate şi predictibilitate, întrucât nu reglementează în mod clar criteriile pe baza cărora judecătorul pronunţă o soluţie de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile următoare:

Art. 396 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură penală:

„(2) Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

(3) Renunţarea la aplicarea pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 80-82 din Codul penal.

(4) Amânarea aplicării pedepsei se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în condiţiile art. 83-90 din Codul penal.”;

Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, republicată:

„(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. […]”;

Art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 508/2004:

„(1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are următoarele atribuţii:

a) efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege şi în legile speciale;”;

Art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016:

„(1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are următoarele atribuţii:

a) efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni prevăzute în competenţa direcţiei prin prezenta ordonanţă de urgenţă şi prin legi speciale;”;

Art. 11 din Legea nr. 304/2004: „Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.;

Art. 63 lit. a) din Legea nr. 304/2004:

„Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; […]”.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, în interpretarea dată prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, referitoare la infracţiunea de spălare a banilor, au mai făcut obiectul unor critici similare, în acest sens fiind pronunţată Decizia nr. 116 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 29 iunie 2020, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

Cu referire la prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, Curtea a constatat că acestea reglementează o modalitate de săvârşire a infracţiunii de spălare a banilor, al cărei element material constă în fapte de ascundere sau disimulare care, prin natura lor, nu pot fi decât subsecvente dobândirii bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi, totodată, diferite de acţiunile sau inacţiunile care formează elementul material al infracţiunii predicat. Prin urmare, tragerea la răspundere penală a aceleiaşi persoane pentru comiterea infracţiunii predicat, dar şi pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, în modalitatea prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, nu presupune o încălcare a principiului ne bis in idem, neimplicând judecarea şi pedepsirea subiectului activ al infracţiunii de spălare a banilor de două ori pentru aceeaşi faptă, ci, dimpotrivă, sancţionarea acestuia pentru fapte diferite, săvârşite la un anumit interval de timp, fapte care constituie elementul material al infracţiunii predicat şi, respectiv, al celei de spălare a banilor.

Cât priveşte dispoziţiile art. 396 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „îndoială rezonabilă”, Curtea reţine că, prin deciziile nr. 217 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 31 iulie 2017, şi nr. 778 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 12 februarie 2016, a constatat că aceasta este de sorginte jurisprudenţialeuropeană, înţelesul fiind regăsit, de exemplu, în Hotărârea din 11 iulie 2006, pronunţată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, paragraful 104, potrivit căreia standardul de probă „dincolo de un dubiu rezonabil” permite deducerea sa şi din coexistenţa unor concluzii suficient de întemeiate, clare şi concordate sau a unor prezumţii de fapt similare şi incontestabile.

În raport cu criticile formulate de autori, Curtea reţine că cele constatate în Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018 sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

Curtea a apreciat că soluţia legislativă privind repartizarea aleatorie a cauzelor în ceea ce îi priveşte pe procurori contravine principiului constituţional al subordonării ierarhice, statuat la art. 132 alin. (1) din Constituţie, care îndrituieşte procurorul ierarhic superior să dispună cu privire la modul în care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care îl conduce, inclusiv sub aspectul repartizării lor, în funcţie de numărul de cauze aflate în cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum şi de specializarea procurorilor din subordine. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art. I pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu privire la art. 8 alin. (2) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte sintagma „sau procurori” din conţinutul tezei a doua a acestei norme.

În aceste condiţii, având în vedere şi jurisprudenţa instanţei de control constituţional potrivit căreia procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, întrucât activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei, astfel că legiuitorul nu poate reglementa cu privire la activitatea procurorului garanţii aferente imparţialităţii obiective care ar afecta în substanţa sa conceptul constituţional de control ierarhic, Curtea constată că motivele de neconstituţionalitate formulate de autori sunt neîntemeiate, excepţia urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.