« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Stabilirea drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă
26.01.2022 | Andrei PAP

Drept Timisoara
Secţiuni: Dreptul muncii, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022, a fost publicată Decizia nr. 23/2021 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce formează obiectul Dosarului nr. 2.318/1/2021

1. Obiectul recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită prin sesizarea formulată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept: Interpretarea şi aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, şi a art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte stabilirea indemnizaţiei de concediu pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (în prezent, poliţiştii de penitenciare) prin includerea, în cuantumul acestei indemnizaţii, a sporurilor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi pentru condiţii grele de muncă, de care această categorie de personal a beneficiat, în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.

2. Practica instanţelor de judecată

Autorul sesizării a menţionat că s-au conturat două orientări jurisprudenţiale cu privire la problema de drept aflată în divergenţă.

A) În cadrul primei orientări jurisprudenţiale s-a apreciat că sporurile pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, precum şi sporul pentru condiţii grele de muncă nu se includ în indemnizaţia de concediu, astfel încât au fost respinse cererile de chemare în judecată prin care funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (actualii poliţişti de penitenciare) solicitau obligarea angajatorilor la recalcularea indemnizaţiilor de concediu şi plata acestora cu luarea în considerare a acestor sporuri.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţele au reţinut, în esenţă, că aceste sporuri nu au caracter permanent, ci se acordă proporţional cu timpul lucrat în condiţii de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, aspect care rezultă din reglementările care s-au succedat în privinţa salarizării funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (actualii poliţişti de penitenciare).

Astfel, potrivit art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006, text rămas în vigoare, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare primesc, pe timpul cât se află în concediu de odihnă, salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii.

Instanţele au constatat că sporurile pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi sporul pentru condiţii grele de muncă sunt acordate corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective, doar pentru perioadele în care activitatea s-a desfăşurat în aceste condiţii de muncă; or, în perioada în care poliţiştii de penitenciare s-au aflat în concediu de odihnă, aceştia nu au desfăşurat vreo activitate în condiţiile de muncă amintite, motiv pentru care s-a apreciat că sporurile aferente nu pot fi incluse în indemnizaţia de concediu.

În considerarea condiţiilor de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază, potrivit art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 privind condiţiile în baza cărora funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite şi concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare, cu modificările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004), de un concediu de odihnă suplimentar, a cărui durată „se stabileşte proporţional cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii în cursul anului calendaristic respectiv”. Or, asemenea sporurilor pentru condiţii de muncă, dreptul la concediul de odihnă suplimentar urmăreşte compensarea condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, astfel încât nu poate fi acordată o dublă compensaţie pentru condiţiile speciale de muncă.

Astfel, rezultă că sporurile pentru condiţii de muncă au caracter variabil şi se acordă condiţionat de prezenţa efectivă a factorilor de risc (constataţi prin buletine de determinare sau de expertizare emise de autorităţile abilitate) şi numai pe bază de pontaj.

Instanţele care au îmbrăţişat prima opinie au considerat că dacă sporul pentru muncă în condiţii vătămătoare şi sporul pentru condiţii grele de muncă se acordă în perioada de activitate doar în raport cu timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii, cu atât mai mult nu pot fi acordate în perioada în care personalul, aflându-se în concediu de odihnă sau în altă situaţie în care nu prestează efectiv munca, nu este prezent la locul de muncă.

Aşadar, calificând sporurile pentru condiţii de muncă drept compensaţii ocazionale, instanţele care au adoptat această orientare au considerat că ele constituie elemente ale remuneraţiei globale a lucrătorului, care au ca scop numai acoperirea unor costuri ocazionale sau accesorii intervenite cu ocazia executării sarcinilor ce revin lucrătorului potrivit contractului său de muncă, astfel încât nu trebuie luate în considerare la calculul sumei cuvenite acestuia pe durata efectuării concediului de odihnă.

La acestea s-a adăugat şi argumentul că, pe durata concediului de odihnă şi a concediului de odihnă suplimentar, salariatul nu se află la locul de muncă unde există condiţii grele, vătămătoare şi periculoase, sporurile salariale aferente acestor condiţii de muncă având caracter temporar şi variabil, nu permanent.

În sensul primei orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării nouăsprezece hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de curţile de apel Alba Iulia, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Târgu Mureş, Timişoara şi Tribunalul Cluj.

B) În cadrul celei de-a doua orientări jurisprudenţiale s-a apreciat că sporurile pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, precum şi sporul pentru condiţii grele de muncă se includ în indemnizaţia de concediu a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (poliţiştii de penitenciare). Aceste instanţe au admis cererile formulate şi au obligat pârâţii să recalculeze indemnizaţiile de concediu de odihnă ale reclamanţilor prin includerea sporurilor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, care au făcut parte din salariul aferent timpului normal de lucru, precum şi să plătească reclamanţilor diferenţa dintre indemnizaţiile de concediu cuvenite în urma recalculării şi cele plătite iniţial (în limita termenului de prescripţie). De asemenea, în unele cazuri, instanţele au obligat pârâţii să includă sporurile pentru condiţii de muncă în indemnizaţia de concediu de odihnă şi pentru viitor, până la schimbarea legislaţiei în materie.

În fundamentarea acestei orientări jurisprudenţiale s-a argumentat că, potrivit art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 – dispoziţii ce nu au fost abrogate prin legile de salarizare unitară -, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare primesc pe timpul cât se află în concediu de odihnă salariile de bază şi celelalte drepturi băneşti avute, inclusiv sporurile de care beneficiază, potrivit legii.

De asemenea, conform art. 89 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 293/2004), prevederile referitoare la drepturile salariale ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se completează cu dispoziţiile Codului muncii, iar potrivit art. 150 alin. (1) din acelaşi cod, pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă.

S-a apreciat că dreptul funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare de a beneficia de concediu de odihnă suplimentar nu presupune anularea dreptului acestora de a beneficia de indemnizaţia pentru concediul de odihnă calculată prin luarea în considerare a tuturor sporurilor cu caracter permanent incluse în venitul brut, nefiind vorba despre o dublă compensaţie.

Astfel, concediul de odihnă suplimentar a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004; în schimb, dreptul pretins de funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este recunoscut prin art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006, act normativ superior, emis ulterior, fiind deci evidentă intenţia legiuitorului de a acorda mai multe facilităţi acestor funcţionari.

S-a mai reţinut că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.946/2004 – în baza cărora funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ce îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite (vătămătoare, grele sau periculoase) beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar – nu reglementează şi nici nu exclud dreptul acestora de a beneficia de includerea în indemnizaţia de concediu a sporurilor pentru condiţii de muncă.

Împrejurarea că, potrivit art. 1 pct. 26.1 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 399/C/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 (Ordinul ministrului justiţiei nr. 399/C/2007), sporul pentru munca în condiţii deosebite (vătămătoare, grele sau periculoase) se raportează la timpul efectiv lucrat în astfel de condiţii constituie doar o modalitate de cuantificare a acestui spor. Or, problema juridică din cauzele analizate este aceea de a stabili dacă funcţionarii publici cu statut special au dreptul la o indemnizaţie care să includă şi acest spor.

Faptul că sporurile solicitate de poliţiştii de penitenciare sunt variabile şi ţin de prezenţa efectivă la locul de muncă nu le transformă în sporuri temporare, ele fiind sporuri permanente chiar dacă sunt stabilite în considerarea unor condiţii specifice de muncă, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de autorităţile abilitate în acest sens.

Prin urmare, dreptul poliţiştilor de penitenciare de a beneficia de includerea acestor sporuri în indemnizaţia de concediu există atât timp cât ele au fost incluse în indemnizaţia primită pentru perioada de activitate efectivă.

În sensul celei de-a doua orientări jurisprudenţiale au fost anexate sesizării douăzeci şi patru de hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de curţile de apel Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Târgu Mureş.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a considerat că a doua orientare jurisprudenţială este în litera şi în spiritul legii, pentru motivele pe larg expuse în cadrul sesizării. Ca atare, a apreciat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 şi a art. 150 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, la stabilirea drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceştia au beneficiat – ca parte a salariului lunar – în ultimele trei luni de activitate anterioare celei în care este efectuat concediul.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, şi a art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceştia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2021.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.