Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti

WOMEN IN LAW. Simona Vâlceanu: Dăruirea și munca nu sunt limitate
10.02.2022 | Alina MATEI

JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Simona Vâlceanu

Simona Vâlceanu

Alina Matei: Mulțumesc, stimată doamnă avocat Simona Vâlceanu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. WOMEN IN LAW este despre femei, despre ceea ce fac ele în viața profesională și nu numai. O să vă rog să ne spuneți ce vă definește pe dumneavoastră ca profesionist?

Simona Vâlceanu: În DEX, profesionist înseamnă „acea persoană care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare”. Este o definiție rece, calculată, bazată pe o calificare, o diplomă într-un anumit domeniu în care este suficient să fii corespunzător. Multe persoane, femei sau bărbați, sunt profesioniști după această definiție, pentru că au o diplomă, dar o pregătire corespunzătoare înseamnă ceva de nivel mediu, acceptabil și atât. Însă, câți dintre aceștia acționează în meseria sau profesia lor cu profesionalism? Dacă se poate, eu aș vrea să vă spun ce înseamnă pentru mine să acționezi cu profesionalism, pentru că aceasta este calitatea care îți permite să ai parte de recunoaștere în mediul în care îți desfășori activitatea profesională.

Deci, profesionalism înseamnă cunoștințe specializate, competențe, onestitate și integritate, muncă de calitate, respect față de sine și față de ceilalți, dorința permanentă de dezvoltare. Și spre aceste calități am tins în întreaga mea activitate profesională. Nu știu dacă am reușit atât cât mi-am dorit și oricum despre asta ar trebui să vorbească cei cu care am colaborat și cu care lucrez și în prezent.

Alina Matei: Din experiența în cadrul CSALB, ce perspective oferă comoara concilierii?

Simona Vâlceanu: Foarte bine spus, într-adevar concilierea este o comoară. Ea oferă posibilitatea unui dialog liber, flexibil, fără constrângerile procedurale ale instanței, fără temerea că nu ai înțeles ce vrea sau ce poate oferi partenerul cu care negociezi. Nimeni nu vânează greșelile celuilalt. Fiecare oferă deschis atât cât poate și cu bună credință. Așa că, la sfârșitul concilierii, fiecare a câștigat. Există cazuri în care, chiar dacă un consumator nu a reușit să obțină ce și-a dorit, a avut ocazia să fie ascultat, să-și spună păsul, să se afle în fața unui ascultător empatic care s-a străduit să găsească cea mai bună soluție care să fie acceptabilă ambelor părți. Concilierea este bazată pe consens, pe înțelegerea reciprocă a limitelor celor două părți și pe dorința găsirii unei soluții. Concilierea nu este o luptă, ci o acțiune conjugată, îndreptată spre solutie și nu pe ruptură în comunicare.

De aceea cred că bine ați spus „comoara concilierii” pentru că la sfârșitul unei concilieri, întotdeauna, chiar întotdeauna, părțile au avut ceva de câștigat și au învățat că este mult mai bine să te înțelegi cu partenerul decât să te lupți cu el. Înțelegerea reciprocă și reușita de a ajunge la un consens este cea mai mare realizare și cu cât vor apela tot mai mulți la procesul de conciliere, cu atat mai mult se va vedea cât de important este să reușești să rezolvi cazuri, fără confruntări, fără proceduri judiciare dureroase și fără să apelezi la insțantele de judecată atât de încărcate de cazuri mai mult sau mai puțin complexe – acolo unde nu există timp să-ți expui problemele tale.

Alina Matei: În opinia dumneavoastră, implicarea femeilor, indiferent de profesia juridică aleasă, este limitată/nelimitată?

Simona Vâlceanu: Femeile sunt mai sensibile și pun suflet în ceea ce fac, iar dacă își iubesc meseria nu există limite. Limitele țin de propriile condiționări, de propriile frici, de gândul că nu ai putea să treci peste anumite bariere. Dar dacă ești sigură pe tine, nimic nu poate limita implicarea femeilor în ceea ce fac.

Personal, am lucrat atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere – nu m-am născut director, am învățat și am trecut prin toate etapele unei cariere și pot spune, cu mulțumiri pentru cei cu care am colaborat, că ceea ce prevala erau soluțiile pe care le puteam oferi, implicarea în colaborare, dorința de a învăța și de a împărtăși, la rândul meu, ceea ce știam. Nu am simțit niciodată că aș fi dezavantajată pentru că sunt femeie, ba din contră, uneori, faptul că eram femeie, îmi dădea un atu în plus, fiind privită cu apreciere de cei cu care colaboram și fiindu-mi recunoscută expertiza. Cred cu tărie că rolul și locul fiecăruia se stabilește prin muncă și dăruire și, dacă ai ce oferi, ai și ce primi. Dăruirea și munca nu sunt limitate.

Alina Matei: Trecerea femeii juriste de la rolul de soție/iubită/mamă la cel de profesionist al dreptului ce filtre ar trebui să parcurgă, pentru ca niciunul dintre cele două ”roluri” să nu fie afectat de prejudicii majore?

Simona Vâlceanu: Grea întrebare. Prejudicii într-o parte sau alta pot exista, cu siguranță, dar măcar să nu fie majore. Mă limitez deci la ceea ce ar însemna prejudiciile majore și înțeleg prin asta că unul din roluri ar putea fi atât de eclipsat de celalalt încât aproape că n-ar mai fi posibil să fie luat în calcul.

Munca de la birou (generic spus) pe care trebuie să o desfășori permanent ca să te pastrezi în top este uneori epuizantă, trebuie să fii mereu la curent cu toate noutățile și să te informezi în permanență, să participi la tot felul de evenimente și acțiuni profesionale, altfel te plafonezi.

Acasă, o iei de la capăt cu grijile și treburile familiale – copii, soț, gospodărie – chiar dacă ești ajutată de cineva în gospodărie.

Tatăl meu m-a învățat că există o soluție pentru a reuși în ambele roluri, „să închizi ușa când pleci de la birou și să nu te mai gândești la problemele profesionale până a doua zi” și la fel să faci dimineața când pleci de acasă „să lași grijile și preocupările familiale până seara când închizi ușa de la birou”. De fapt, asta înseamnă capacitate managerială, gestiunea activităților și surmontarea stresului – am aplicat această metodă și pot spune că a dat rezultate.

Alina Matei: Mediul juridic oferă femeilor oportunitatea de a fi ceea ce vor ele să fie?

Simona Vâlceanu: Mediul juridic nu diferă de alte medii. Poți fi ce vrei să fii în orice meserie sau profesie, dar trebuie să arăti ce poți ca să te recunoască breasla. Sunt oportunități la fel de mari în mediul juridic ca și în celelalte medii profesionale. Nu este suficient să vrei, doar așa din vorbe, trebuie să vrei din fapte. Să te străduiești, să lupți pentru ideile tale, să demonstrezi că poți. Depinde de fiecare ce vrea să fie, cum își alege drumul și ce asteaptă de la profesia pe care și-a ales-o.

Alina Matei: Din toate punctele de vedere, nu cunosc să fi fost vreo perioadă mai favorabilă dezvoltării femeilor ca cea în care trăim. Orice drept, ca orice prejudecată este doar cu urmări. Ce rol pot avea femeile juriste în a înțelege că fiecare este responsabil de alegerile lui (profesionale, personale)?

Simona Vâlceanu: Da, în această meserie, prejudecățile au avut întâietate. Încă de pe vremea romanilor, practicarea dreptului a fost interzisă femeilor. Această cutumă a fost răsturnată de o ROMÂNCĂ, Sarmiza Bilcescu, care a devenit prima femeie avocat din Europa, primind drept de practică în 1887, dar n-a profesat. A venit apoi Ella Negruzzi care, dupp mai mulți ani de luptă, a primit dreptul de a profesa ca avocat în 1919. Pe vremea aceea au fost numeroase dezbateri pe această temă, mai ales că femeile nu aveau nici măcar drept de vot. O întrebare a stat pe buzele tuturor „când e vorba să recunoaștem meritele unei femei, dreptul ei elementar de a-și întrebuința și valorifica în lupta vieții talentul, cultura, munca, spre a se putea hrăni și a fi folositoare societății, atunci noi, bărbații, îi opunem un non possumus absolut. Și, mă rog, pentru ce?”.

Aceste femei au deschis calea pentru juristele de astăzi, nicio femeie de astazi n-ar fi profesat în domeniul dreptului dacă n-ar fi existat acele românce curajoase. Trebuie să fim mândre că ele s-au luptat pentru a dobândi acest drept. Generațiile de azi au datoria de a arăta că suntem capabile să practicăm această frumoasă profesie și, da, suntem responsabile față de societate pentru alegerea pe care am făcut-o.

Alina Matei: Ați avut un model feminin care v-a inspirat de-a lungul timpului?

Simona Vâlceanu: Da, am avut un model – profesoara mea de istorie, care mi-a îndrumat pașii timp de 8 ani. Știa că-mi doresc să merg la facultatea de drept încă de când eram în clasa a V-a. M-a îndrumat și mi-a urmărit pașii în tot liceul, iar eu o admiram pentru modul dezinvolt în care vorbea, explica și gesticula. Ne atrăgea atenția cu ușurință, reușea să capteze auditoriul – chiar dacă eram copii. Ea m-a ajutat să învăț din toate volumele de istorie, mult mai mult decât ce era în cărțile de liceu, iar eu ajunsesem să explic și să am aceleași gesturi ca și ea. Mai târziu, în diferitele poziții manageriale pe care le-am avut, mi-a folosit foarte mult tot ce învățasem de la doamna mea de istorie.

Alina Matei: Trăim în epoca Pandemiei și a tulpinilor de COVID-19. Cum a fost această perioadă pentru dumneavoastră, din punct de vedere personal și profesional?

Simona Vâlceanu: Sunt o persoană optimistă, mă adaptez ușor la orice este nou, modern, tehnologie și reușesc să depășesc orice perioadă grea sau stresantă. Poate și vârsta mi-a adus înțelepciunea de a nu intra în panică, de a aștepta cu răbdare să treacă perioadele grele și de a spera la un viitor mai liniștit. Din punct de vedere personal, nu am avut nicio problemă, m-am adaptat foarte usor. Profesional, fără nicio greutate, am trecut la sistemul on-line, la dialog pe tele și video conferințe și am considerat ca o normalitate acest nou sistem de comunicare. Doar că, din când în când, mi-a fost și îmi este dor să-mi vad colegii și sper să ne putem îmbrățișa în curând.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru toate doamnele din lumea juridică.

Simona Vâlceanu: Doamnelor, fiți voi înșivă și aveți curajul să spuneți ce gândiți! Luptați-vă pentru ideile voastre și veți fi împlinite și fericite, atât personal, cât și profesional!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Simona Vâlceanu: Și eu vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o să mă ascultați! Mi-a făcut o deosebită plăcere!

Alina Matei: Mulțumiri speciale celor care au făcut posibil acest minunat proiect, adică partenerilor JURIDICE.ro: BCRcertSIGNCSALBOMV Petrom.

Secţiuni: Banking, Interviuri, Life, Selected, UNBR+INPPA+Barouri | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO