« Flux noutăţi
JURIDICE.ro
JURIDICE

Ovidiu Budușan: Orgoliul este un punct orb intelectual și moral
28.01.2022 | Alina MATEI

Drept Timisoara
Secţiuni: Interviuri, JURIDICE.ro, Life, Selected, UNBR+INPPA+Barouri | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , ,
JURIDICE - In Law We Trust
Alina Matei

Alina Matei

Ovidiu Budușan

Ovidiu Budușan

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule avocat Ovidiu Budușan, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Subiectul de discuție va fi orgoliul, cu toate fațelele lui. O să vă rog să începem discuția despre orgoliu din perspectiva antonimului, adică a smereniei. E reală această abordare?

Ovidiu Budușan: Este o abordare, nu neapărat incorectă, având în vedere că ambele sunt concepte morale despre sine și despre lume, despre cum alegem să ne raportăm la propriile calități și limitări. Oamenii pe care îi percepem drept orgolioși, în general, se supraevaluează, la fel cum își supraevaluează realizările și locul în lume, perspectivă din care orgoliul tinde să apară ca o deficiență în structura etică. Pe de altă parte, modestia, smerenia, este o virtute extrem de subtilă, care tinde să dispară din chiar momentul în care persoana contientizează că o are. Cum spunea un autor celebru, smerenia este varianta sub acoperire a orgoliului.

Alina Matei: Există situații când se poate vorbi de beneficii pe care le aduce orgoliul?

Ovidiu Budușan: Depinde cum caracterizăm noțiunea de orgoliu. Vechii greci, de exemplu, făceau distincție între mândrie, considerată regina virtuților, și aroganță, care atrăgea furia zeilor. Prima are, indubitabil, beneficii, atunci când este resimțită ca răspuns la realizarea unor scopuri personale cărora societatea le asociază o anumită valoare morală. În această formă, mândria devine un factor motivațional al contribuției personale în societate, un factor de coeziune socială.

Aroganța, pe de altă parte, astfel cum era înțeleasă de vechii greci, adică acțiuni care, în mod intenționat, umilesc sau vatămă victima, se reflectă și astăzi, după cum se reflecta și atunci, în concepte juridice. Să facem un exercițiu de memorie și să amintim pledoaria lui Demonstene împotriva lui Meidias, unul dintre cele mai vechi discursuri juridice, în care conceptul de aroganță este menționat de peste 100 de ori. Acolo, oratorul subliniază că statul democratic este sortit pieirii dacă legea este subminată de oameni puternici și lipsiți de scrupule, aroganța fiind percepută ca o violare a unor valori morale esențiale. Astăzi, în dreptul nostru, vorbim despre culpa cu prevedere, când autorul prevede rezultatul faptei, dar consideră în mod nejustificat că acesta nu se va produce. Ceea ce este, reducând lucrurile la esența lor, o formă de încredere exagerată, periculoasă, în propriile abilități, adică o formă de aroganță.

Alina Matei: Cum ar putea fi adormit orgoliul, iar omul să rămână treaz? O dată conștientizat orgoliul, cum se poate gestiona? ”Nu voi mai fi orgolios” spus de minte va fi rapid contrazis de nevoia de validare din secunda următoare…

Ovidiu Budușan: Cultura populară ne învață că sunt două rațiuni pentru orgoliu: fie persoana știe că nu are dreptate, dar nu poate face față realității, fie, dimpotrivă, știe că are dreptate, dar ceilalți nu pot face față realității.

Într-o notă mai serioasă, leacul pentru orgoliu nu este modestia, ci este flexibilitatea în gândire, deschiderea către cel puțin posibilitatea unor idei, concepte sau informații noi. Orgoliul nu permite critică sau contestare, nu lasă loc pentru interpretări diferite, pentru reconsiderarea pozițiilor sau deciziilor în lumina unor informații noi. Or, adaptabilitatea, flexibilitatea, sunt trăsături care pot fi antrenate, învățate, în paralel cu reducerea sau chiar eliminarea prejudecăților. Testarea raționamentelor proprii prin metode diferite, analiza soluțiilor alternative, analiza critică sunt instrumente care pot dezvoltate de fiecare dintre noi.

Alina Matei: Ce contribuție au facultatea, profesorii, colegii la rostogolirea orgoliului în viața noastră?

Ovidiu Budușan: Discutam mai devreme despre nevoia de validare și despre cum mândria se naște din suprapunerea realizărilor individuale cu valori și scopuri acceptate social. Dreptul este un domeniu extrem de competitiv, iar mediul academic, în mod firesc, stimulează convingerea că pentru a reuși, trebuie să fii cât mai bun sau chiar cel mai bun, cu alte cuvinte, mândria. Sigur, mândria poate să determine și manifestări arogante, dar cred că acest lucru ține mai mult de structura de personalitate decât de emoția în sine. Orgoliul, însă, nu este o premisă a succesului în profesiile juridice. Gândirea logică, asertivitatea, cunoașterea legii, acestea sunt premisele.

Alina Matei: Juriștii în sens larg permit celorlalți să fie percepuți ca orgolioși?

Ovidiu Budușan: Există o percepție în acest sens, posibil și cultivată de unele media, dar oamenii, în general, nu se rezumă la simple stereotipuri. Dacă ajută la ceva, însă, avocații nu se regăsesc în topul celor mai arogante profesii. Dacă îmi amintesc corect, pe primele locuri sunt bucătarii de top și artiștii.

Alina Matei: În rândul juriștilor, există unii mai orgolioși decât alții?

Ovidiu Budușan: Sigur. Juriștii sunt și ei oameni și, ca toți oamenii, pot fi și oroglioși. Este vorba, mai mult decât orice, despre o aroganță intelectuală, o transformare negativă a mândriei sănătoase asociate cu propriile cunoștințe, experiență și realizări, dar care intervine atunci când opiniile proprii nu mai suportă contestare, când privești o anumită convingere drept corectă numai pentru că îți aparține și te identifici cu opinia în discuție. Până la urmă, orgoliul este un punct orb intelectual și moral.

Alina Matei: Ce efect are asupra juriștilor faptul că întâlnesc spețe, situații de viață, în care orgoliul este prezent?

Ovidiu Budușan: În general, în profesie, ca și în viață, nu putem alege întotdeauna nici oamenii și nici situațiile cu care ne intersectăm, dar putem stabili anumite limite, atât în ce privește interacțiunea, cât și forma de comunicare. Poate cel mai important lucru este înțelegerea corectă a contextului, a faptului că nu poate fi schimbat și atunci, trebuie gestionat fără reacții emoționale și, mai ales, fără să ne afecteze integritatea personală.

Alina Matei: În tratate, convenții, legi întâlnim o fărâmă de orgoliu?

Ovidiu Budușan: Da, cu siguranță și, ca dovadă, numeroasele situații în care normele sunt cenzurate sau invalidate în proceduri precum controlul constituțional sau controlul de conformitate cu legislația europeană. În asemenea situații, putem afirma cu un nivel ridicat de certitudine că raționamentul nu a fost verificat prin mai multe metode, că undeva, instrumentele critice au eșuat.

Alina Matei: Cum ar arăta lumea fără orgoliu?

Ovidiu Budușan: Cu siguranță mult mai rațională, mai dubitativă. Poate nu la fel de rapidă, dar mai așezată.

Alina Matei: Pandemia de COVID-19 a avut vreun efect asupra orgoliului?

Ovidiu Budușan: A avut, dar nu cel benefic, de a ne reevalua propria importanță în ordinea mare a lumii. Poate, inițial, s-a resimțit un fenomen de coeziune, dar a fost unul temporar, de scurtă durată, urmat de o exacerbare a orgoliilor din toate părțile, de coalizarea din ce în ce mai radicală a taberelor, care judecă, fiecare, din ce în ce mai mult din „punctul orb”. Nu cred că e prea devreme să concluzionăm că învățăturile corecte din această criză nu au fost trase, iar acest lucru a contribuit la adâncirea ei. Și am văzut cu toții răspunsuri și reacții arogante nu numai la nivel individual, ci chiar la nivel de colectivități și chiar națiuni.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Ovidiu Budușan: Cum suntem, încă, în luna ianuarie, transmit gândurile mele bune pentru cititorii juridice.ro în noul an.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Ovidiu Budușan: Cu mult drag!

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.