Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contravenţii
Contravenţii
CărţiProfesionişti

Obiecție de neconstituţionalitate admisă ref. Legea pentru completarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial
24.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: C. contravențional, CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 183 din 24 februarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 19/2022 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Guvernul României.

În motivarea sesizării au fost invocate dispoziţiile constituţionale cuprinse în: art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, supremaţia Constituţiei şi respectarea legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 26 – Viaţa intimă, familială şi privată, art. 126 – Instanţele judecătoreşti şi art. 138 alin. (5) potrivit căruia „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”.

Curtea a fost sesizată cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, având următorul cuprins:

„Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

– După articolul 36 se introduce un nou articol, art. 361, cu următorul cuprins:

«Art. 361. – (1) La cererea contravenientului care a formulat plângerea contravenţională, cu încuviinţarea instanţei de judecată, şedinţele de judecată din fond şi din căile de atac se desfăşoară exclusiv prin sisteme de telecomunicaţii audiovizuale care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii, instanţele de judecată dispunând măsurile necesare în acest scop.

(2) Contravenientul va solicita desfăşurarea şedinţelor de judecată prin sisteme de telecomunicaţii audiovizuale prin intermediul plângerii contravenţionale.

(3) Dacă prin plângerea contravenţională a fost formulată cererea de desfăşurare a şedinţelor de judecată prin sisteme de telecomunicaţii audiovizuale, contravenientul nu mai poate ulterior renunţa la această solicitare şi şedinţele de judecată se vor desfăşura în conformitate cu prevederile alin. (1).

(4) Dacă contravenientul care a formulat plângerea contravenţională a solicitat judecarea prin sisteme de mijloace de telecomunicaţii audiovizuale, toate actele procedurale din cauza respectivă vor fi comunicate exclusiv prin intermediul poştei electronice.

(5) Audierea celorlalte persoane, martori sau experţi, are loc prin aceleaşi sisteme de telecomunicaţii audiovizuale. Partea care a propus administrarea probei cu martori sau contravenientul, în cazul administrării din oficiu a probei cu martori sau în cazul audierii martorilor sau experţilor, va asigura posibilitatea martorilor şi a experţilor de a participa la audiere prin videoconferinţă în locaţia stabilită de către instanţă. Înregistrarea audierii este obligatorie.»

Art. II. –
Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.”

Examinând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate, Curtea constată că în motivarea acestora se invocă prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, susţinându-se, în esenţă, că, deşi legea are impact financiar, nu este indicată sursa de finanţare şi nu s-a solicitat fişa financiară.

Întrucât redactarea expunerii de motive nu este în sine lămuritoare şi văzând lipsa unui studiu de impact al legii, Curtea a procedat la solicitarea punctului de vedere al Ministerului Justiţiei. Din lecturarea răspunsului primit rezultă că pentru asigurarea necesarului de sisteme pentru instanţele/sălile care nu dispun de sisteme de videoconferinţă în prezent, al numărului de săli care vor fi suplimentate până în 2023 şi, totodată, pentru a înlocui sistemele vechi achiziţionate cu mai mult de 10 ani în urmă sunt necesare investiţii, fiind propus în acest sens un proiect „pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” (la PNRR face referire, de altfel, şi expunerea de motive).

Faţă de afirmaţiile cuprinse în expunerea de motive şi aspectele comunicate Curţii Constituţionale de Ministerul Justiţiei rezultă că, în mod evident, legea are impact financiar, întrucât presupune investiţii în infrastructura instanţelor de judecată. Fiind evidenţiat impactul financiar, devin aplicabile dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (5) şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la obligaţia iniţiatorilor de solicitare a fişei financiare.

Întrucât s-a făcut dovada solicitării fişei financiare, devin incidente considerentele enunţate de Curte în jurisprudenţa citată, potrivit cărora, pentru a respecta procedura constituţională de adoptare a unui act normativ care implică o cheltuială bugetară, respectiv art. 138 alin. (5) din Constituţie, este suficient ca iniţiatorii actului normativ să facă dovada că, în temeiul dispoziţiilor legale, anterior menţionate, au solicitat Guvernului fişa financiară. Netransmiterea fişei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligaţia de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare. Dacă Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă/nu este de acord cu ea şi, prin urmare, nu transmite fişa financiară, nu poate bloca procesul legislativ printr-o atitudine omisivă. Astfel fiind, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate de Guvern prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituţie.

Examinând argumentele enunţate în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă a legii, Curtea observă în acest sens că obligativitatea desfăşurării şedinţelor de judecată prin sisteme de telecomunicaţii audiovizuale, la cererea oricăreia dintre părţi, prevăzută iniţial în propunerea legislativă, care a fost de altfel criticată deopotrivă de Consiliul Legislativ. Astfel fiind, nu pot fi reţinute afirmaţiile din sesizare potrivit cărora „un aspect esenţial ce vizează modalitatea de desfăşurare a procesului civil este decis în mod unilateral de către una dintre părţi (contravenientul)”, nici cele potrivit cărora „această modalitate este obligatorie odată ce contravenientul a solicitat-o” şi „dacă a fost formulată de către contravenient o astfel de cerere, posibilitatea desfăşurării şedinţelor în sala de judecată este exclusă”. În consecinţă, nu poate fi reţinută încălcarea art. 21 şi a art. 126 alin. (1) din Constituţie, astfel motivată.

Nu poate fi reţinută, de asemenea, nici pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, argumentată prin aceea că „în cadrul aceleiaşi proceduri de judecată participanţilor ar urma să li se aplice reguli diferite, deşi se află în situaţii care în substanţa lor nu diferă”. Se observă astfel că legea criticată nu stabileşte reguli diferite de desfăşurare a judecăţii, în raport cu calitatea părţilor în proces.

Cât priveşte imposibilitatea contravenientului de a mai reveni asupra cererii sale, criticată în raport cu normele constituţionale şi convenţionale care consacră dreptul la un proces echitabil, aceasta dă expresie dezideratului asigurării disciplinei procesuale şi prevenirii eventualelor abuzuri de natură a conduce la tergiversarea cauzelor prin cereri repetate şi contradictorii ale contravenientului petent.

Tot astfel, nu se poate reţine încălcarea dreptului la un proces echitabil motivată prin aceea că s-ar „extinde” acordul contravenientului „pentru desfăşurarea şedinţelor prin videoconferinţă” la „chestiuni străine de acest aspect” (cu referire la actele de procedură sau probele administrate).

Examinând, din această perspectivă, criticile formulate în sesizare potrivit cărora legea nu reglementează dacă şi în ce situaţii instanţa poate să respingă cererea contravenientului, Curtea reţine că aprecierea pe care trebuie să o realizeze instanţa de judecată atunci când încuviinţează măsura solicitată vizează, în esenţă, două categorii de problematici: de natură tehnică şi juridică. Evaluarea tehnică nu impune o reglementare specială, deoarece presupune examinarea unor condiţii clar determinate, cu caracter obiectiv – existenţa sau nu a infrastructurii necesare desfăşurării şedinţelor de judecată prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală. Evaluarea juridică însă, dat fiind domeniul de incidenţă al legii, este una cu un grad ridicat de complexitate, impunând un cadru precis de reglementare. Or, legea criticată nu stabileşte criterii pentru ca instanţa să poată decide dacă încuviinţează sau nu cererea contravenientului de desfăşurare a şedinţelor de judecată exclusiv prin sisteme de telecomunicaţii audiovizuale. Astfel fiind, în acord cu criticile formulate, Curtea reţine că încuviinţarea solicitării cererilor de judecare a cauzelor în materie contravenţională prin mijloace de telecomunicaţie audiovizuală trebuie stabilită printr-o reglementare clară şi precisă, circumstanţiată exigenţelor impuse de art. 20 din Constituţie cu raportare la art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea reţine, totodată, un aspect care a fost menţionat de autorul sesizării în corelaţie cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la pretinsa încălcare a art. 138 alin. (5) din Constituţie, şi anume data intrării în vigoare prevăzută de actul normativ criticat. Din fişa actului normativ rezultă că această dată de intrare în vigoare – 1 ianuarie 2022 (sâmbătă) a fost stabilită şi aprobată prin votul Parlamentului în condiţiile în care legea a fost adoptată de Camera decizională în 21 decembrie 2021, ulterior fiind trimisă la promulgare în data de 27 decembrie 2021. Au fost ignorate astfel atât prevederile art. 77 din Constituţie, care prevăd un termen de 20 de zile lăsat de Constituţie la dispoziţia Preşedintelui pentru promulgarea legii, cât şi cele ale art. 78 din Constituţie, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
–  Admite sesizarea de neconstituționalitate.

***

Miercuri, 26 ianuarie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit unui comunicat.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti