Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

CCR a constatat că este constituțională hotărârea prin care Anca Dragu a fost revocată din funcţia de preşedinte al Senatului. UPDATE: Publicare în Monitorul Oficial
14.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Comunicare profesională, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 14 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 17/2022 referitoare la respingerea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu.

Curtea Constituțională a fost sesizată de un număr de 25 de senatori ai Uniunii Salvaţi România.

În opinia autorilor sesizării, hotărârea Parlamentului contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi supremaţia Constituţiei, art. 2 referitor la exercitarea suveranităţii, art. 64 alin. (2) şi (5) privind durata mandatului preşedintelui Camerei Parlamentului şi principiul configuraţiei politice, precum şi în art. 147 alin. (1) şi (4) care consacră efectele deciziilor Curţii Constituţionale.

Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 23 noiembrie 2021, care are următorul conţinut:

„Articol unic. – Doamna senator Anca Dana Dragu – Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România – se revocă din funcţia de preşedinte al Senatului.”

Examinând sesizarea de neconstituționalitate, cu privire la critica potrivit căreia orice aplicare a normelor constituţionale ce vizează revocarea membrilor birourilor permanente, prin analogie, şi pentru revocarea preşedinţilor Camerelor este una contrară literei şi spiritului art. 64 alin. (2) din Constituţie, Curtea urmează a analiza conţinutul normei invocate în scopul determinării sensului acesteia şi a sferei sale de incidenţă. Curtea a statuat că din prevederile constituţionale ale art. 64 „rezultă că preşedintele Senatului este membru al Biroului permanent al Senatului şi că la alcătuirea Biroului permanent, adică la alegerea membrilor săi, inclusiv a preşedintelui Senatului, precum şi la revocarea acestora înainte de expirarea mandatului se ţine seama de criteriul configuraţiei politice a acestei Camere. Din textele constituţionale rezultă că preşedintele Senatului are un statut juridic distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Preşedintele Senatului este membru de drept al Biroului permanent al Senatului, ceea ce rezultă în mod limpede din textul Constituţiei, iar una dintre consecinţe este alegerea lui înainte de constituirea Biroului permanent prin alegerea celorlalţi membri. Spre deosebire de ceilalţi membri ai Biroului permanent, care sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni, preşedintele Senatului este ales la începutul legislaturii, pe durata mandatului acestei Camere”.

Având în vedere calitatea de membru de drept al Biroului permanent a preşedintelui Senatului, Curtea constată în mod implicit posibilitatea revocării acestuia din funcţie, norma prevăzută de art. 64 alin. (2) teza a patra aplicându-se în mod nedistinct tuturor membrilor birourilor permanente, indiferent de modul în care au dobândit această calitate: prin alegere directă sau, indirect, după dobândirea calităţii de preşedinte al Camerei.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, încetarea mandatului preşedintelui Camerei are loc prin revocare, aceasta dispunându-se numai pentru motive juridice şi fiind considerată ca o expresie a unei sancţiuni de aceeaşi natură, sau prin încetare de drept pentru acte/fapte care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a constitui motive de revocare, neputând fi supuse unui vot decizional, fiind fie chestiuni factuale (decesul), fie o manifestare unilaterală expresă de voinţă a celui în cauză (demisia), fie ţin de pronunţarea unei hotărâri a instanţelor judecătoreşti (spre exemplu, pierderea drepturilor electorale), fie de pierderea calităţii de membru al grupului parlamentar sau a sprijinului politic de care persoana s-a bucurat.

Curtea constată însă că litigiul constituţional poartă asupra faptului dacă retragerea sprijinului politic persoanei care ocupă funcţia de preşedinte al Senatului poate fi realizată de majoritatea parlamentară formată din mai multe grupuri parlamentare formalizate într-o coaliţie guvernamentală a cărei constituire a dus şi la învestirea unui nou Guvern. Particularitatea cazului analizat constă în faptul că funcţia de preşedinte al Senatului a fost obţinută prin sprijinul politic acordat de o majoritate parlamentară compusă din partide/formaţiuni politice care au constituit la un moment dat o coaliţie guvernamentală. Grupul parlamentar din care face parte preşedintele Senatului s-a retras din proprie iniţiativă din coaliţia de guvernare, astfel că o nouă coaliţie s-a format pe baza unei noi majorităţi parlamentare, cu voturile căreia a fost învestit un nou Guvern.

Noua majoritate parlamentară nu este una constituită conjunctural doar pentru înlăturarea din funcţie a preşedintelui Camerei, din contră, scopul său a fost acela ca, prin mijlocirea ei, să se ajungă la o nouă configurare a raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Noua majoritate a exprimat prin vot voinţa politică a învestirii unui nou Guvern şi, ca o consecinţă a formării noii coaliţii guvernamentale, a fost retras sprijinul politic faţă de preşedintele Senatului care aparţine unui grup parlamentar care nu mai este parte a acestei coaliţii.

Având în vedere cele expuse, Curtea constată că schimbarea majorităţii politice poate genera o sancţiune de natură politico-juridică la nivelul funcţiei de preşedinte al Camerelor Parlamentului doar în măsura în care, în prealabil, a produs consecinţe juridice, precum învestirea unui nou Guvern. Această sancţiune reprezintă un efect firesc al noii situaţii de fapt şi de drept existente, iar semnificaţia sa trebuie încadrată într-un context mai larg care valorifică mutaţiile politico-juridice generate de schimbarea majorităţii parlamentare.

Astfel, Curtea, cu majoritate de voturi, decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de un număr de 25 de senatori ai Uniunii Salvaţi România.

Judecătorul Daniel Marius Morar a formulat opinie separată în sensul admiterii sesizării de neconstituționalitate.

***

Miercuri, 26 ianuarie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Senat și a constatat că este constituțională Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, potrivit unui comunicat.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti