Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Un progres necesar: publicarea obligatorie a hotărârilor judecătorești pe internet
31.01.2022 | Adrian Toni NEACȘU

Secţiuni: Cyberlaw, Jurisprudență, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Adrian Toni Neacșu

Adrian Toni Neacșu

Un laudatio

Recenta lansare[1] de către CSM a unui nou portal de jurisprudență românească, ReJUST[2] este un act de transparență voluntară ce trebuie salutat.

Pentru cunoscători este încă un demers pretorian de succes al instituțiilor din sistemul judiciar pentru transparentizarea activității judiciare, alături de exemplu de inițiativele în prezent generalizate ale instanțelor de a asigura pentru avocați și părți accesul la dosarul electronic.

Spun pretorian, fiindcă inițiativele de acest fel sunt asumate la nivel de decizie managerială locală, neexistând un cadru legislativ primar obligatoriu. În România nici legea de organizare judiciară și nici codurile de procedură nu obligă în vreun fel instanțele judecătorești să permită accesul la dosarele în format electronic și cu atât mai puțin să își publice hotărârile judecătorești pe internet. Standardele de transparență sunt asumate la nivel de decizii administrative, fie că vorbim de hotărâri ale CSM, fie că vorbim de hotărâri ale colegiilor de conducere. Singurele reglementari de acest fel sunt mai degrabă izolate și se referă la publicarea hotărârilor date în materia insolvenței în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, unde pot fi consultate de oricine, desigur contra cost, ori hotărârile obligatorii ale ÎCCJ. Asistăm, deci, la acțiuni de transparentizare asumate voluntar de către instituțiile judiciare, care, din acest punct de vedere, sunt mai dinamice și chiar mai vizionare decât formal le-ar impune-o cadrul legislativ.

Dezvoltarea internă a noului portal de jurisprudență de către CSM se înscrie în aceeași linie a voluntarismului și auto-asumării unor standarde de transparență a activității judiciare superioare cadrului legislativ obligatoriu. ReJUST își fixează propriile reguli de publicare a hotărârilor judecătorești, de exemplu în ce privește întinderea procesului de anonimizare, stabilirea hotărârilor judecătorești care sunt exceptate, condițiile puse publicului pentru accesarea aplicației web ori intervalul de timp de la închiderea documentelor în ECRIS până la publicarea efectivă. Chiar așa fiind, dimensiunea cantitativă afișată chiar de la lansare de către acest nou program este impresionantă[3].

O îngrijorare

Este însă evident că neexistând un cadru formal legal de funcționare astfel de demersuri intră, cel puțin teoretic, într-o zonă de incertitudine și provizorat funcțional. Dincolo de faptul ca proiectul în sine a fost lansat în ultimul an de mandat al actualului CSM și chiar într-o situație complicată de interimat a conducerii[4], nu există nici un fel de garanție a continuității ca să nu mai spun a perenității procesului de publicare pe internet a hotărârilor judecătorești ori a condițiilor în care se face acesta. Nivelul de angajament pentru principiile transparenței arătat de actualul CSM poate fi sau nu menținut într-un viitor și iminent nou mandat, după cum la fel de bine lua alte forme, poate mai generoase, poate mai restrictive. Cum în procesul decizional privind existența, conținutul și forma ReJUST nu sunt implicate și structurile celorlalte profesii juridice și în absența unui cadru juridic obligatoriu acestea depind, servil, exclusiv de viziunea pe termen lung a organului colegial care este CSM-ul.

Departe de a fi doar îngrijorările unui pesimist incorigibil, aceste gânduri sunt susținute de realitatea relațiilor complicate pe care același CSM l-a avut cu celălalt portal național al său de jurisprudență- RoLII, căruia după aproape 10 ani de existență neîntreruptă i se pregătește retragerea. Având în vedere forma organizatorică sub egida căreia RoLII funcționa din 2012, o fundație a principalelor instituții și organizații profesionale din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Notarilor Publici, Institutul Național al Magistraturii, Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Institutul Notarial Român, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență și Centrul Național de Administrare a Registrelor Notariale CNARNN – existau toate garanțiile pe hârtie că își va putea realiza scopurile și valorile constitutive, dintre care cele mai importante se refereau la publicarea hotărârilor judecătorești pe internet, pe termen nelimitat.

Cine a asistat la discursurile fulminante ale conferinței de lansare[5] a RoLII din decembrie 2015 ale președintelui Consiliului Superior al Magistraturii[6] sau ale președintelui UNBR[7], cine a urmărit rapoartele anuale din cadrul MCV[8] în care RoLII era salutat ca un succes național interinstituțional și interprofesional care a eliminat bile negre din foaia de parcurs a României, dar și toți profesioniștii dreptului care au beneficiat în acești ani de liberalizarea accesului la hotărârile judecătorești, ar fi putut spune că pe termen nelimitat înseamnă chiar pentru totdeauna.

Nelimitat în România înseamnă însă doar până la o altă decizie contrară, care se pare că deja s-a luat[9].

O scurtă istorie

Ceea ce este specific RoLII, pe lângă faptul că toate profesiile juridice – magistrați, notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență- erau implicate în procesul decizional la nivelul conducerii executive a Fundației[10], este că întreg procesul de publicare a hotărârilor judecătorești pe internet funcționa într-un cadru formal foarte strict, stabilit prin hotărâri ale Plenului CSM, de altfel inițiatorul principal, deținătorul bazelor de date conținând hotărârile judecătorești și cel care a solicitat implicarea și aportul celorlalți membri fondatori.

Astfel, prin Hotărârea nr. 308/05.03.2009[11] Plenul CSM a aprobat derularea proiectului JURINDEX – extinderea publicării online a hotărârilor judecătorești la nivelul întregului sistemului judiciar.

Prin Hotărârea  nr. 999/20.12.2011 CSM a aprobat reorganizarea programului JURINDEX sub forma unui Institut Național de Informare Juridică având ca scop extinderea programului la toate instanțele și diversificarea surselor de documentare publicate.

În ședința din 7.05.2012 Plenul a aprobat efectuarea demersurilor în vederea înființării Fundației Institutul Român pentru Informații Juridice – RoLII, a demarat discuțiile și negocierile cu ceilalți parteneri instituționali, totul finalizându-se cu dobândirea personalității juridice a noii fundații la 21.08.2012.

Prin Hotărârea nr. 884/20.08.2013 Plenul CSM a aprobat procedura de preluare a hotărârilor judecătorești din ECRIS și de anonimizare a acestora în vederea publicării online, stabilindu-se totodată și dosarele exceptate de la publicare. Hotărârea a fost ulterior modificată prin hotărârea nr. 614/10.06.2015.

Ulterior orice modificare în funcționarea propriu zisă a RoLII în componenta referitoare la publicarea hotărârilor judecătorești a fost supusă în prealabil deciziei CSM, care, în mod firesc, a exercitat controlul deplin asupra întregului mecanism care făcea ca o hotărâre să ajungă necondiționat accesibilă publicului larg.

În această modalitate RoLII a publicat până în prezent 14,8 milioane de hotărâri judecătorești începând din 2015, ceea ce înseamnă de exemplu cam 7 din 10 din hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești (mai puțin ÎCCJ) în fiecare an.

Niciuna din aceste hotărâri ale CSM nu este în prezent abrogată, ele teoretic producând efecte în continuare, și nu există vreun alt cadru normativ la acest nivel care să reglementeze funcționarea ReJUST ca un înlocuitor, eventual îmbunătățit, al RoLII.

O scurtă incursiune în principii

RoLII, încă de la înființare, și-a asumat, prin voința membrilor fondatori, un standard global de acces al publicului la informațiile de natură juridică cunoscut sub denumirea de standardul LII și exprimat cel mai bine în Declarația cu privire la accesul liber la lege de la Montreal din 2002[12]. Este o ideologie explicită de furnizare către public a informațiilor de natură juridică de către structuri non-profit independente de guverne, necondiționat și gratuit, acestea trebuind să constituie open data[13].

Principiile fondatoare, așa cum se regăsesc în statutul RoLII, sunt următoarele:

1. Guvernele naționale nu trebuie să exercite nici un monopol sau control asupra informațiilor juridice de interes public, fiind necesar ca acestea sa fie la dispoziția organismelor independente care doresc să le republice.

2. Informațiile de natură juridică și în special sursele de drept, legile și jurisprudența instanțelor, din toate țările și instituțiile internaționale fac parte din patrimoniul comun al umanității. Maximizarea accesului la aceste informații promovează justiția și statul de drept.

3. Informațiile de natură juridică de interes public, legile și jurisprudența, constituie proprietate comună digitală și trebuie să fie accesibile publicului în mod absolut gratuit.

4. Organismele guvernamentale, care creează sau au control asupra informațiilor juridice de interes public, trebuie sa ofere acces liber la acestea, astfel încât ele sa poată fi publicate sau republicate.

5. Prin informație juridică de interes public se înțelege informația juridică produsă de către organisme publice care au datoria de a elabora și adopta acte normative ori hotărâri judecătorești, la toate nivelele, inclusiv actele Parlamentelor naționale sau ale altor autorități publice centrale sau locale.

Un standard de transparență depășit

Față de anul 2008[14], când s-au pus bazele locale ale aderării la mișcarea mondială pentru accesul liber la legislație și jurisprudență (law), de 2012, anul înființării RoLII, și chiar 2015, anul publicării primei hotărâri sub egida acestor valori, standardul uniunii europene în ce privește accesul publicului larg la hotărârile judecătorești în mod gratuit a suferit modificări radicale.

Cetățenii europeni au acces la hotărârile judecătorești din ce în ce mai puțin doar ca expresie a generozității în transparență a instituțiilor judiciare și din ce în ce mai mult ca obligație asumată de state, în aplicarea concretă a principiului de altfel abstract al dreptului la proces echitabil. Justificarea europeană stă în conținutul art. 67 alin 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede construirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. Fără acces nelimitat la informații juridice nu există libertate, iar justiția secretă este non-justiție.

Încă din 2011[15] Consiliul Uniunii Europene a invitat statele membre să introducă la nivel național identificatorul european de jurisprudență (ECLI- European Case Law Identifier) și un set minim de metadate[16] pentru fiecare hotărâre judecătorească pronunțată de instanțele naționale inclusiv în vederea publicării lor pe internet, atât în portalul european e-justiție cât și în programele naționale de publicare a hotărârilor. În România codul ECLI a fost introdus formal în 2016[17] dar în prezent apare doar tipărit pe hotărârea judecătorească în forma scrisă, fiind cenzurat în orice formă de publicare pentru public a acelei hotărâri judecătorești. România nu participă la motorul de căutare ECLI din cadrul Portalului e-Justice[18].

În 2018 au fost publicate Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind bunele practici referitoare la publicarea online a hotărârilor judecătorești[19].

S-a stabilit rolul vital al internetului în cadrul obligației statului de a garanta transparența procesului de judecată, în democrațiile moderne statul de drept presupunând ca aplicarea legii de către autoritățile judiciare să fie transparentă și ca cetățenii să beneficieze de un acces adecvat la sursele de drept. Cunoașterea hotărârilor de referință este de o mare importanță pentru informarea practicienilor din domeniul dreptului, a organismelor publice și a cetățenilor cu privire la evoluția dreptului. S-au stabilit câteva bune practici, printre care de interes sunt de exemplu cele referitoare de pildă la păstrarea lizibilității textului dacă există un proces de anonimizare, la faptul că hotărârile judecătorești ar trebui puse tuturor la dispoziție inclusiv în vederea reutilizării lor comerciale ori recomandarea ca anonimizarea numelor părților să țină seama de art. 95 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție a UE[20].

În sfârșit, un studiu comparativ din 2017[21] arată că din ce în ce mai multe state ale Uniunii Europene și-au asumat un standard de transparență a activității judiciare prin inserarea în legislația națională a obligativității publicării hotărârilor judecătorești pe internet[22].

Astfel, din cele 27 de state ale UE există prevederi legislative privind obligativitatea publicării jurisprudenței instanțelor, total sau parțial, în următoarele țări: Republica Cehă, Franța, Spania, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, Estonia, Lituania, Polonia, Suedia, Slovacia, Grecia, Letonia, Malta, Austria. Aceasta nu înseamnă că celelalte țări, cu câteva excepții, nu publică, parțial sau integral, jurisprudența instanțelor pe internet în mod gratuit, acesta fiind chiar standardul, ci doar că fac acest lucru descentralizat și în urma unor decizii și selecții chiar ale instanțelor respective, neexistând un cadru legislativ primar obligatoriu.

În ce privește modalitatea normativă de reglementare a obligativității publicării hotărârilor judecătorești pe internet amintesc următoarele exemple[23], în măsura în care am avut acces la documentare:

Franța, Codul de organizare judiciară[24],

Art. R111-10: Curtea de Casație este responsabilă pentru punerea la dispoziția publicului, în formă electronică, a hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele judecătorești, în condițiile definite la articolul L. 111-13 precum și la prezentul capitol și la articolul R. 433-3.

Art. R433-3: Compartimentul documentare și studii ține o bază de date care reunește hotărârile și opiniile Curții de Casație și ale jurisdicțiilor sau comisiilor jurisdicționale aflate pe lângă aceasta, publicate sau nepublicate în buletinele lunare menționate la articolul R. 433 -4, precum și deciziile de interes deosebit acordate de alte instanțe ale justiției. Scopul acestei baze de date este de a pune aceste decizii la dispoziția publicului în condițiile definite la articolele R. 111-10 și R. 111-11, precum și de a asigura difuzarea jurisprudenței.

În aceleași scopuri și în aceleași condiții, Compartimentul documentare și studii menține o bază de date a hotărârilor de gradul I și II pronunțate de instanțe. Condițiile în care îi sunt transmise aceste hotărâri sunt stabilite de dispozițiile care reglementează aplicațiile informatice ale Ministerului Justiției și Consiliului Național al Grefierilor Judecătorești Comerciale.

Bulgaria, Legea de organizare judiciară[25]

Art. 64: Actele instanțelor de judecată se publică pe site-ul instanței respective de îndată ce acestea sunt redate în conformitate cu cerințele Legii privind protecția datelor cu caracter personal și ale Legii privind protecția informațiilor clasificate.Instrumentele prevăzute la alin. (1) vor fi publicate într-un mod care nu permite identificarea persoanelor fizice menționate în astfel de instrumente.”

Estonia, Codul de procedură civilă[26]

Art. 462: Hotărârea judecătorească care a intrat în vigoare se publică în rețeaua informatică la locul prevăzut în acest scop. Aceasta nu afectează intrarea în vigoare a hotărârii.

Codul de procedură penală[27]

Art. 408/1: Hotărârile judecătorești și încheierile (court ruling) care au intrat în vigoare și care pun capăt procesului se publică în rețeaua informatică în locul prevăzut pentru aceasta, cu excepția cazului în care procedura preliminară continuă în materie penală în care hotărârea judecătorească.

Letonia, Legea puterii judecătorești[28]

Sec. 28 alin. 5: Hotărârile judecătorești pronunțate în ședința publică se publică pe pagina de internet după intrarea în vigoare a acestuia, dacă legea nu prevede altfel.

Ungaria, Legea privind organizarea și administrarea justiției[29]

Art. 164: Președintele instanței care a pronunțat hotărârea o publică în Registrul hotărârilor judecătorești în termen de treizeci de zile de la motivarea hotărârii. (este un registru digital, publicarea se face pe site-ul instanței)

Slovacia, Legea privind instanțele[30]

Art. 81 alin. 1: Instanțele au obligația de a publica în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care hotărârea devine definitivă hotărârile definitive de fond, deciziile de încheiere a procedurii, deciziile privind măsuri provizorii și deciziile de suspendare a executării unei hotărâri a unei autorități administrative.

Nu în ultimul rând am satisfacția să pot cita din legislația Moldovei, unde de asemenea toate hotărârile judecătorești sunt publicate gratuit pe internet.

Legea privind organizarea judecătorească[31]

Art. 10 (4): Hotărîrile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet.

Art. 10 (5): Modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

O concluzie și un apel la legiuitor

Cred că și în România s-a ajuns la maturitate în angajamentul instituțiilor publice pentru transparență și deschiderea activității judiciare către public. În cei 10 ani de când hotărârile judecătorești se publică pe internet, într-un format deschis și necondiționat, sistemul judiciar însuși a ajuns la un grad de acceptare de neimaginat pe vremuri. De asemenea, publicul, fie cel specializat, fie publicul larg, a fost educat în spiritul accesului liber la informația juridică, iar hotărârea judecătorească nu mai poate fi ruptă de restul procesului pentru care statul asigură accesibilitatea generală. Este timpul ca și România să reglementeze la nivel normativ publicarea hotărârilor judecătorești pe internet, ca expresie în acord cu vremurile a principiului accesului liber la justiție și a publicității actului de justiție.

Valori europene atât de importante, inerente democrației și statului de drept, nu mai pot fi lăsate exclusiv în responsabilitatea grea a instituțiilor judiciare ori la nivelul unor decizii manageriale de apreciat dar precare în timp, a căror continuitate este pusă în pericol de limitele mandatelor deținute ori de schimbările inerente ale unor viziuni particulare sau colective.

Legiuitorul, dar în primul rând ministerul justiției, au obligația morală de a promova consacrarea la nivel legislativ a obligației publicării hotărârilor judecătorești și de a stabili cadrul general potrivit cu care această activitate se va desfășura, astfel încât să fie asigurată atât continuitatea cat și predictibilitatea, dar și prezervarea standardului înalt de transparență care pare a fi promovat astăzi de sistemul judiciar prin Consiliul Superior al Magistraturii.


[1] Disponibil aici
[2] Portal de Jurisprudență Rejust, www.rejust.ro,
[3] ReJust publică și încheieri din cadrul dosarelor iar la momentul lansării avea peste 35 milioane sentințe, decizii și încheieri din perioada 2011-2022!
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici
[6] D-ul judecător Marius Tudose
[7] D-ul avocat Gheorghe Florea căruia peste ani îi recunosc meritul mai mare decât al meu la aducerea la aceeași masă a tuturor actorilor din sistemul judiciar în jurul unor principii generoase.
[8] Exempli gratia: “Următoarea etapă ar trebui sa fie asigurarea accesului profesiilor juridice și al publicului larg la toate hotărârile judecătorești”, Bruxelles, 22.1.2014 COM(2014) 37 final; „Publicarea jurisprudenței este o condiție prealabilă pentru a asigura coerența. Dacă hotărârile judecătorești sunt ușor accesibile, instanțele pot face referire la acestea și le pot urma. Acest lucru poate fi și în folosul avocaților, administrațiilor și întreprinderilor. Prin urmare, publicarea întregii jurisprudențe este o etapă esențială în procesul de unificare a jurisprudenței, precum și un pas înainte în direcția îmbunătățirii răspunderii. Realizarea de progrese cu privire la un nou sistem, care urmează să fie finanțat de Institutul Român pentru Informații Juridice – ROLII – a fost foarte lentă. În iulie, ROLII a publicat o cerere de propuneri pentru dezvoltarea unui parteneriat public-privat ce vizează publicarea jurisprudenței instanțelor și dezvoltarea unei modalități comune de ștergere a datelor cu caracter personal în hotărârile instanțelor. Potrivit proiectului de contract, implementarea sistemului este prevăzută pentru sfârșitul anului 2014, urmând să fie operațional din august 2015.” Bruxelles, 28.1.2015 SWD(2015) 8 final; „Publicarea și transparența hotărârilor judecătorești contribuie, de asemenea, la consecvența hotărârilor. Raportul din 2012 a constatat că accesul la hotărârile judecătorești rămâne un impediment major, deoarece numai o parte din hotărârile ICCJ erau publicate online, iar majoritatea hotărârilor instanțelor inferioare nu erau disponibile în mod public, prin urmare au fost întreprinse mai multe măsuri pentru remedierea acestei situații: în primul rând, ICCJ și-a reorganizat complet site-ul internet în 2014 și publică în prezent toate hotărârile (inclusiv hotărârile anterioare) și, în al doilea rând, CSM a elaborat, în cooperare și cu asociația barourilor, o arhivă publică online care include toate hotărârile judecătorești (RoLII) și care a devenit operațională la sfârșitul anului 2015”, Bruxelles, 14.2.2017 SWD(2017) 25 final
[9] Disponibil aici
[10] Singurul fără drept de vot sau de reprezentare la nivel executiv era fondatorul persoană fizică, adică subsemnatul
[11] Toate hotărârile pot fi accesate pe www.csm1909.ro
[12] Disponibil aici
[13] Pentru detalii puteți consulta Adrian Toni Neacșu, Portalul național de jurisprudență. De la Jurindex la Romanian Legal Information Institute – RoLII
[14] Câteva din dificultățile acelor vremuri puteți urmări aici, Adrian Toni Neacșu, Accesul liber la hotararile judecatoresti. Evolutii si involutii in impunerea unui principiu 
[15] Concluzii ale Consiliului invitând la introducerea identificatorului european de jurisprudență (European Case Law Identifier — ECLI) și a unui set minim de metadate uniforme pentru jurisprudență, disponibil aici
[16] Printre metadate sunt: instanța, anul hotărârii, numărul hotărârii.
[17] HCSM nr. 409/14.04.2016
[18] Coordonatorul național ECLI este Ministerul Justiției
[19] Disponibil aici
[20] Art. 95 (1) Atunci când anonimatul a fost acordat de instanța de trimitere, Curtea îl respectă în cadrul procedurii pendinte în fața sa.
(2) La cererea instanței de trimitere, la cererea corespunzător motivată a unei părți din litigiul principal sau din oficiu, Curtea poate, în plus, dacă consideră necesar, să procedeze la anonimizarea uneia sau mai multor persoane ori entități având legătură cu litigiul.
[21] On-line Publication of Court Decisions in the EU Report of the Policy Group of the Project ‘Building on the European Case Law Identifier’ 15 February 2017 Marc van Opijnen Ginevra Peruginelli Eleni Kefali Monica Palmirani, disponibil aici
[22] Poate cea mai interesantă observație din acest Raport este că România este singura țară din întreaga Europa care anonimizează până și numele profesioniștilor implicați într-un proces, respectiv judecători, procurori, avocați, experți sau interpreți (vezi pag. 24)
[23] Traducerile, probabil aproximative, îmi aparțin, dar fac trimitere la textele originale
[24] Disponibil aici
[25] Disponibil aici
[26] Disponibil aici
[27] Disponibil aici
[28] Disponibil aici
[29] Disponibil aici
[30] Disponibil aici
[31] Disponibil aici


Avocat Adrian Toni Neacșu

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti