Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Revine judecătoriilor competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a cererilor în anulare/contestaţiilor formulate împotriva dispoziţiilor emise de primari în soluţionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă
02.02.2022 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 31 ianuarie 2022, a fost publicată Decizia nr. 28/2021 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce formează obiectul Dosarului nr. Dosar nr. 2.705/1/2021

1. Obiectul recursului în interesul legii

Sesizarea s-a făcut de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ataşându-se întreaga documentaţie constituită în legătură cu problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii, respectiv interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât şi în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) şi i) şi alin. (2) şi art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Practica instanţelor de judecată

A) Într-o primă orientare jurisprudenţială majoritară s-a considerat că judecătoria este competentă să soluţioneze acţiunile prin care se contestă dispoziţia primarului emisă în soluţionarea cererii de rectificare a actelor de stare civilă, prin raportare la dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În motivarea acestei orientări s-a arătat că Legea nr. 119/1996 este un act normativ cu caracter special faţă de Legea nr. 554/2004, care constituie dreptul comun în privinţa posibilităţii de a contesta un act administrativ şi se aplică atunci când legea specială nu prevede o altă procedură de judecată.

Or, în privinţa înregistrărilor în registrele de stare civilă, judecătoriile au competenţa de a soluţiona toate cererile adresate instanţelor judecătoreşti referitoare la aceste înregistrări.

În plus, din topografia dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 119/1996, referitoare la rectificarea actelor de stare civilă, plasate după dispoziţiile art. 57 din aceeaşi lege, referitoare la anularea, modificarea şi completarea actelor de stare civilă, rezultă că, prin sintagma „instanţă judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă” [art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996], legiuitorul a avut în vedere aceeaşi instanţă cu cea indicată în art. 57 (care îl precedă), anume judecătoria.

Chiar dacă prevederile art. 100 alin. (4) teza a II-a din Codul civil califică expres ca fiind „act administrativ” actul prin care primarul dispune rectificarea unui act de stare civilă, competenţa instanţelor de contencios administrativ nu poate fi atrasă, întrucât, prin art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a stabilit competenţa judecătoriei în privinţa oricăror cereri având ca obiect înregistrările în registrele de stare civilă.

Or, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate în contencios administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.

B) În a doua orientare jurisprudenţială s-a considerat că secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor sunt competente să soluţioneze astfel de cauze, prin raportare la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât dispoziţia primarului este un act administrativ.

În susţinerea acestei orientări s-a arătat că trebuie făcută distincţie între acţiunea în anulare, completare sau modificare a actului de stare civilă şi acţiunea îndreptată împotriva dispoziţiei primarului privind rectificarea unui act de stare civilă.

În cazul celei dintâi, în care obiectul acţiunii îl constituie actul de stare civilă, act de natură civilă, în art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, legiuitorul a indicat competenţa materială de soluţionare a cauzei, în conformitate cu regulile generale de determinare a competenţei materiale conţinute în art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, arătând că aceasta revine judecătoriei.

În cazul celei de-a doua, obiectul acţiunii nu îl constituie actul de stare civilă, ci dispoziţia pe care autoritatea administrativă o emite în soluţionarea cererii de rectificare.

Chiar dacă actul de stare civilă poate fi calificat ca un act de drept civil, în ceea ce priveşte stabilirea competenţei interesează calificarea juridică a dispoziţiei primarului cu privire la rectificarea actului de stare civilă.

Or, art. 100 alin. (2) din Codul civil prevede că rectificarea actelor de stare civilă se poate face numai în temeiul dispoziţiei primarului, iar alin. (4) al aceluiaşi articol stabileşte natura juridică a acestei dispoziţii, în sensul că este un act administrativ.

Prevederea cu caracter general din Codul civil se completează cu dispoziţiile art. 57 şi 58 din Legea nr. 119/1996, care cuprind menţiuni identice în ceea ce priveşte modalitatea în care se pot anula, completa, modifica sau rectifica actele de stare civilă.

Astfel, în timp ce anularea, completarea, modificarea actelor de stare civilă sunt operaţiuni lăsate doar în competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate direct, de către persoana interesată, pentru rectificarea actelor de stare civilă, legiuitorul a înţeles să prevadă o procedură administrativă, persoana interesată trebuind să se adreseze unei instituţii publice, conducătorul acesteia având competenţa de a emite dispoziţia de rectificare. Procedura de rectificare poate fi derulată şi din oficiu.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru recunoaşterea interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, interesul legitim putând fi atât privat, cât şi public.

Art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege defineşte actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Rezultă că dispoziţia emisă de primar în soluţionarea cererii de rectificare, inclusiv cea prin care cererea de rectificare este respinsă, are caracterul unui act administrativ unilateral tipic sau asimilat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) şi i) şi alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel încât determinarea competenţei materiale în soluţionarea cauzei se impune a fi făcută potrivit regulilor specifice contenciosului administrativ.

În consecinţă, interpretând sintagma „în condiţiile legii” din finalul art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996, se ajunge la concluzia că dispoziţia primarului trebuie contestată la instanţa de contencios administrativ, nu la judecătorie, această din urmă instanţă neavând competenţa de a judeca orice cerere în materia actelor de stare civilă; o atare plenitudine de competenţă nu este prevăzută de lege.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Titularul sesizării a apreciat că aparţine judecătoriilor competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a contestaţiilor formulate împotriva dispoziţiilor emise de primari în soluţionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.

4. Soluţia ÎCCJ

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului în interesul legii, pronunţând următoarea soluţie:

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât şi în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) şi i) şi alin. (2) şi art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, revine judecătoriilor competenţa materială procesuală de soluţionare în primă instanţă a cererilor în anulare/contestaţiilor formulate împotriva dispoziţiilor emise de primari în soluţionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2021.”

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Secţiuni: Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă, Recurs în interesul legii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO