Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

The Danish Girl (Daneza) – eterna pendulare (psihologică, socială şi juridică) a persoanelor trans
04.02.2022 | Cristina NICOLESCU

Secţiuni: Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristina Nicolescu

Cristina Nicolescu

”Există referențiale imutabile şi infailibile pentru determinarea identităţii unei persoane? Identitatea umană, în oricare dintre dimensiunile sale (fizică/sexuală, psihologică, morală, socială, juridică etc.), poate fi abandonată și/sau (re)construită? Este posibilă îngroparea propriului trecut și plasarea pe orbita unei noi vieți? Abordând problematica extrem de senzitivă și controversată a transgenderismului[1], filmul „Daneza” („The Danish Girl”) lansează astfel de întrebări provocatoare pentru spectator, invitându-l, totodată, să depășească prejudecățile și stereotipurile sociale.

Filmul are la bază romanul omonim[2] al scriitorului și profesorului american David Ebershoff, regia fiind semnată de Tom Hooper (cel care și-a pus amprenta asupra unor creații cinematografice memorabile, precum Discursul regelui – The King’s Speech, filmul istoric Elizabeth I sau Mizerabilii). „Daneza” a avut 4 nominalizări la Premiile Oscar, câștigând Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol secundar – Alicia Vikander[3].”

(…)

”Îmbinând elemente de realitate și ficțiune, filmul ne proiectează în Copenhaga, în prima parte a secolului trecut, personajele principale, a căror dramă este construită într-un crescendo subtil și tulburător, fiind renumitul pictor peisagist danez, Einar Wegener (Eddie Redmayne) și adorabila sa soție, Gerda (Alicia Vikander). Pictoriță portretistă, Gerda își încerca și ea talentul, însă lucrările sale nu erau foarte căutate de galeriile de artă.

În momentul în care prietena ei, care îi servea drept model, întârzie, Gerda îl roagă pe Einar să o ajute: îi oferă o pereche de pantofi, dresuri de damă și o rochie, transformându-l în muza perfectă. Aparent, totul este un simplu joc, privit de protagoniști cu amuzament… dar oare și Einar simțea la fel? Acest eveniment „minor” marchează debutul descătușării sale interioare, Lili (noua identitate sub care Einar se va reinventa) apărând timid în scenă și revendicându-și drepturile. Este momentul în care viețile celor doi capătă o turnură cu accente dramatice, răvășitoare.”

(…)

”De-a lungul traseului sinuos şi complicat al metamorfozei sale, Einar este măcinat de sentimente de culpabilitate, înstrăinare, vulnerabilitate, anxietate, umilință și se confruntă cu dificultăți majore (cu titlu exemplificativ: este victima unor acte de violenţă fizică brutală; unul dintre medicii care îl examinează îi pune eticheta de „schizofrenie” etc.).

Sunt câteva momente şi scene emblematice care, într-o manieră subtilă, sugerează spectatorului abandonarea „vechii” identităţi (cu toate deprinderile şi amintirile ataşate acesteia) şi naşterea „noii” fiinţe: încă de la debutul tranziţiei sale curajoase, Einar refuză să mai picteze; visele încep să fie ale lui Lili; iar în scena finală, în ultimele clipe ale vieții sale, cu chipul transfigurat de o bucurie stranie, Lili îi mărturiseşte Gerdei că a avut un vis, în care, copil fiind, stătea în braţele mamei şi aceasta îi spunea Lili.”

(…)

„Dincolo de tranziția sexuală în sine, o altă perspectivă interesantă pe care filmul ne-o deschide (constituind, în același timp, o veritabilă temă de reflecție universală) vizează soliditatea unei căsnicii (a unei relații interumane, în general), al cărei eșafodaj este dinamitat de transformările radicale pe care le suferă membrii cuplului sau unul dintre ei[4].

Nu în ultimul rând, juristul-spectator își poate pune problema legată de soarta căsătoriei celor doi protagoniști, având în vedere că în anii ’30 ai secolului trecut, în ceea ce privește situația cuplurilor formate din persoane de același sex, cadrul legislativ intern era departe de gradul de deschidere și de evoluțiile care aveau să se manifeste în această materie începând cu anul 1989[5]. Dată fiind realitatea normativă a acelor vremuri, înainte de efectuarea intervențiilor chirurgicale de schimbare a sexului, a fost necesară obținerea disoluției căsătoriei încheiate între Gerda și Einar-Lili[6].”

(…)

”Indubitabil, un film este, înainte de toate, un act de creație artistică, iar nu un instrument de propagandă (admitem însă că uneori linia de demarcație poate fi extrem de fină). Pe aceste coordonate se înscrie și filmul „Daneza”, care, dincolo de problematica de nișă a transgenderismului, aduce în prim-plan câteva teme de reflecție cu valoare universală: descoperirea/explorarea propriei identităţi și a sensului existențial, autenticitatea sentimentelor umane, soliditatea relației de cuplu în ipoteza unor transformări profunde, care au vocația de a „tulbura” apele conjugale și, nu în ultimul rând, o nouă perspectivă a noțiunii de curaj.

Așa cum afirma David Ebershoff, „După 70 de ani de la această decizie îndrăzneață a lui Lili Elba încă e nevoie de un curaj supraomenesc ca să poți lua decizia de a-ți schimba sexul. Lucrul acesta se schimbă încet, treptat. E nevoie de o credință nestrămutată că poți să întorci lumea cu susul în jos și totuși, la final să ieși intact din toată povestea. Câți dintre noi sunt îndeajuns de puternici ca să facă așa ceva?”[7]


[1] Transsexualismul/transgenderismul semnifică identificarea persistentă cu celălalt gen, persoana manifestând o dorință intensă și obsedantă de schimbare a stării sexuale. Conflictul dintre identitatea fizică și cea psihologică necesită intervenția medicului, pentru a reda individului armonia dintre corp și spirit, aceste intervenții medicale generând şi multiple consecințe în plan juridic. Potrivit concepției psihiatrului american Robert Stoller, convingerea unei ființe umane că aparține sexului opus apare din primii ani de viață, teză confirmată datorită numeroaselor consultații ale copiilor ce își refuzau sexul biologic încă de la vârste fragede. Pentru o abordare interdisciplinară a fenomenului, din perspectivă medicală și juridică, a se vedea A.M. Popescu, Transsexualismul – stare conflictuală a identității sexuale, în Pandectele Române nr. 4/2011, pp. 95-104.
[2] Publicat în România la Editura Rao, București, 2015.
[3] Merită a fi amintite și cele 3 nominalizări la Globul de Aur (2016), 5 nominalizări BAFTA (2016), un premiu şi o nominalizare la festivalul filmului de la Veneția (2015).
[4] De altfel, David Ebershoff mărturisea faptul că din perspectiva lui, esența poveștii nu rezidă în schimbarea de sex, „ci în spațiul intim care definește mariajul lor. Acești oameni s-au iubit unul pe celălalt vreme de mai mulți ani, chiar și atunci când au început să trăiască împreună ca două femei. Ce fel de relație poate să facă față unei asemenea schimbări? În cuvinte mai simple, e vorba de întrebarea care ne frământă dintotdeauna: ce este dragostea?” (D. Ebershoff, op.cit. p. 380).
[5] Este o pură coincidență faptul că la nivel european, Danemarca a fost prima țară care a dat posibilitatea persoanelor de același sex să înregistreze uniunea lor, beneficiind de recunoaștere juridică (Legea din 1 iunie 1989).
[6] Această informație nu ne este oferită în film, fiind consemnată însă în jurnalele epocii.
[7] D. Ebershoff, op. cit., p. 384.


Conf. univ. dr. Cristina Nicolescu

* Extras din materialul cu titlul „The Danish Girl (Daneza) – eterna pendulare (psihologică, socială şi juridică) a persoanelor trans”, publicat în volumul De-a dreptul și cinematografia (coordonatori: Lavinia Tec, Florentin Țuca).

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti