Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Sintagma „SRI s-a limitat strict la a acorda suportul tehnic” echivalează cu implicarea SRI în activitatea de cercetare penală
09.02.2022 | Andreea COMAN, Cristina Gabriela IACOB

Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență, Note de studiu, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andreea Coman

Andreea Coman

Cristina Gabriela Iacob

Cristina Gabriela Iacob

Prin decizia penală nr. 1165/A din 24 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală au fost admise apelurile declarate de inculpaţi împotriva sentinței penale pronunțată în primă instanță, care a fost desfiinţată în parte, iar, în rejudecare, în temeiul art. 102 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. cu referire la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, s-a constatat nulitatea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, precum şi a proceselor-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice, în condiţiile punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare de către alte organe decât cele abilitate de legea în vigoare la data îndeplinirii respectivelor acte procedurale. De asemenea, s-a dispus excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curţii Constituţionale.

Pentru a dispune în acest sens, făcând trimitere la cele statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, instanţa de apel a subliniat că relevant pentru cauză este faptul că viciul de neconstituţionalitate constatat prin decizia menţionată priveşte chiar modalitatea de executare a mandatului de supraveghere tehnică şi nu doar dispoziţia legală particulară reţinută a fi contrară legii fundamentale, instanţa de contencios constituţional stabilind că sunt încălcate drepturile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii nu numai prin modalitatea de redactare a art. 142 alin. (1) C. proc. pen., ci şi prin calitatea organelor care pun efectiv în executare aceste metode speciale de cercetare penală (paragraful 49 al deciziei). Prin urmare, s-a apreciat că argumentele expuse în considerentele respectivei decizii sunt valabile şi în cazul procedeelor probatorii realizate, în baza art. 911 C. proc. pen. (1968), de alte organe decât cele judiciare penale.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a arătat că, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut că situaţia interceptărilor realizate din punct de vedere tehnic de către ofiţeri din cadrul S.R.I. ar fi diferită în funcţie de legea procesual penală în baza căreia au fost efectuate. În plus, a apreciat că, în mod eronat, instanţa de fond s-a raportat la deciziile de respingere nr. 140/2018 şi nr. 734/2017 ale Curţii Constituţionale, motivând că sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări şi la înregistrări” din cuprinsul dispoziţiilor art. 912 teza a II-a C. proc. pen. (1968) nu a fost declarată neconstituţională, întrucât a pornit de la teza greşită că, potrivit vechii reglementări, S.R.I. putea fi considerat ca făcând parte din categoria acestor persoane şi că, în cauză, ar fi acţionat în această calitate. S-a subliniat că ceea ce avea de analizat instanţa de fond erau criticile apărării referitoare la punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare de către S.R.I., în condiţiile în care dispoziţiile legale prevedeau că procurorul procedează personal la interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor ori dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. În susţinerea acestei idei, instanţa de apel a făcut trimitere la considerentele 22 şi 23 ale deciziei Curţii Constituţionale nr. 140 din 27 martie 2018, din care rezultă contrariul celor reţinute de prima instanţă, şi anume că cele statuate prin decizia nr. 51/2016 sunt valabile şi în cazul interceptărilor realizate cu sprijinul S.R.I. sub imperiul vechii reglementări, de vreme ce această instituţie nu este un organ de cercetare penală.

Totodată, Curtea a apreciat că nu sunt relevante susţinerile Ministerului Public în sensul că S.R.I. s-a limitat strict la a acorda suportul tehnic, adică a asigurat infrastructura necesară punerii în aplicare a respectivelor măsuri de supraveghere tehnică, întrucât o asemenea contribuţie echivalează cu implicarea S.R.I. în activitatea de cercetare penală, mai exact, în etapa obţinerii probelor prin procedeul probatoriu de interceptare şi înregistrare a convorbirilor/comunicărilor telefonice. Chiar şi în condiţiile în care S.R.I. ar fi asigurat numai suportul tehnic pentru realizarea activităţii de supraveghere tehnică, în conformitate cu cele statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, sunt obligate să colaboreze cu organele de urmărire penală, la punerea în executare a mandatului de supraveghere, persoanele prevăzute la art. 142 alin. (2) C. proc. pen., respectiv furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare. Or, din moment ce Serviciul Român de Informaţii nu era un astfel de furnizor, înseamnă că suportul tehnic acordat excedează cadrului legal stabilit prin normele C. proc. pen., în acelaşi sens fiind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (încheierea nr. 31/C din 27 septembrie 2018) şi a Curţii Constituţionale (decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019). [extras din: Î.C.C.J., secția penală, decizia nr. 19/RC/21 ianuarie 2021]

Avocat Andreea Coman, COMAN LAW
Cristina Gabriela Iacob, studentă la Facultatea de Drept a Universității din București

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti