Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. situaţiile şi condiţiile în care judecătorul-sindic decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere intrarea în faliment a unei societăţi
14.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Insolvență, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 14 februarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 878/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Emilia Marinela Drăgoiu în calitate de administrator special al Societăţii Gec Star Electra Impex – S.R.L. din Câmpeni, judeţul Alba, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

În opinia autoarei excepției, prevederile criticate, care dau posibilitatea judecătorului-sindic să deschidă procedura falimentului şi să dizolve o societate, îngrădesc dreptul cetăţenilor de a exercita o activitate economică bazată pe libera iniţiativă. Judecătorul sindic este obligat să decidă în sensul hotărârii adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce duce la o discriminare între creditorii majoritari şi cei minoritari, în funcţie de cuantumul creanţelor, şi la subordonarea judecătorului-sindic intereselor unor persoane private.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

„(1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri:
A. a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată;
b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat că ar fi în stare de insolvenţă, iar contestaţia a fost respinsă de judecătorul-sindic;
c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat;
C. obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).

(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum şi stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, după caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii menţionate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidator, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii;
f) notificarea intrării în faliment.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat stabileşte situaţiile şi condiţiile în care judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere intrarea în faliment a unei societăţi.

În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia judecătorul sindic decide în sensul stabilit prin hotărârea adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce ar conduce la o discriminare între creditorii majoritari şi cei minoritari, în funcţie de cuantumul creanţelor, Curtea observă că, de principiu, în virtutea naturii speciale a procedurii insolvenţei, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar, precum şi a principiilor care stau la baza procedurilor de insolvenţă, legiuitorul a avut în vedere criteriul valorii creanţelor. Astfel, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalităţii între cetăţeni şi egalităţii în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) şi de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Cu privire la principiul egalităţii, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor.

Cu privire la art. 45 din Constituţie, pretins a fi încălcat prin normele criticate, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul libertăţii economice nu este un drept absolut, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.

Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constituţie, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate de Legea fundamentală în condiţiile legii, iar textul de lege criticat nu condiţionează accesul la o activitate economică, ci stabileşte cazurile în care judecătorul-sindic poate declanşa procedura falimentului.

În ceea ce priveşte susţinerea că judecătorul-sindic ar fi obligat să decidă în sensul hotărârii adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce ar conduce la subordonarea judecătorului-sindic intereselor unor persoane private, Curtea reţine că, din această perspectivă, soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate având o motivare similară, raportată la prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) din Constituţie, conform cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Aşadar, judecătorul-sindic analizează hotărârea adunării creditorilor de aprobare a raportului prin care se propune intrarea în faliment şi, apreciind asupra situaţiei de fapt prin raportare la prevederile legale, îndeplineşte actul de justiţie în mod imparţial şi independent. De aceea, nu se poate susţine că decizia sa ar fi determinată exclusiv de hotărârea adunării creditorilor, ci reprezintă rezultatul verificării măsurii în care această hotărâre se circumscrie condiţiilor prevăzute de lege. Aceste considerente sunt valabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti