Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Consideraţii privind votul negativ exprimat asupra proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie
16.02.2022 | Gabriela BALTAG, Evelina OPRINA

Secţiuni: Articole, Drept penal, Opinii, Procedură penală, Proiecte legislative, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Gabriela Baltag

Gabriela Baltag

Evelina Oprina

Evelina Oprina

Cu referire la proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, subsemnatele, judecător Gabriela Baltag și judecător Evelina Oprina, înțelegem să facem următoarele precizări:

1. Poziționarea constantă a subsemnatelor în chestiunea SIIJ a fost permanent fundamentată pe o singură rațiune, aceea a garantării reale și efective a independenței judecătorilor. Nicio altă raportare la vreun acord ori înțelegere de orice natură, inclusiv politică nu ne-au guvernat acțiunile și deciziile.

Respectând dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa potrivit propriei sale opțiuni modul în care este organizat și funcționează sistemul judiciar, obligația noastră ca membri CSM trebuie să se circumscrie scopului acestei instituții, respectiv de garantare a independenței justiției. Și, în exercițiul acestui scop, luând în considerare și toate circumstanțele factuale binecunoscute ce au justificat ideea ce a stat la baza înființării SIIJ, subsemnatele am acționat constant, cu bună-credință și am argumentat de fiecare dată din punct de vedere juridic orice vot pe care l-am acordat în această problematică.

Interpus între puterile statului, rolul Consiliul Superior al Magistraturii este bine definit de Constituția României și nu presupune în niciun caz subrogarea acestuia în atribuțiile legislative ori executive ale celorlalte autorități publice, ci o cooperare loială inter și intra instituțională.

Avizarea negativă a unui proiect de lege de către Consiliul Superior al Magistraturii nu echivalează cu o nesocotire a competenţei exclusive a legiuitorului de a edicta reglementări potrivit propriilor viziuni şi opţiuni, ci constituie o exercitare firească a unui mecanism de echilibrare a unor raporturi juridice ce implică garantarea independenţei justiţiei.

2. Susținătoare ale proiectului SIIJ și ale rațiunilor acestuia, am arătat în numeroase împrejurări, inclusiv în mod deschis în cadrul ședinței Plenului CSM din data de 11.02.2022 caracterul nefuncțional actual al SIIJ (fără reluarea aici a argumentelor ce au condus la această stare de lucruri), precum și necesitatea de a se opera modificări si regândiri care să contribuie la o funcționare efectivă a mecanismului tragerii la răspundere penală a magistraților în ipoteza săvârșirii de către aceștia de infracțiuni.

3. Cele două premise anterioare presupuneau cu necesitate identificarea celor mai adecvate soluții, astfel încât să fie asigurată atât cerința respectării competenței exclusive a legiuitorului în edictarea reglementării, cât și pe aceea a garantării independenței justiției, în principal, a judecătorilor. Această din urmă rațiune ne-a determinat să evaluăm cu maximă rigoare litera și spiritul noii propuneri legislative fără compromisuri, cu onestitate și cu deschidere, în exercitarea mandatului încredințat de colegii pe care îi reprezentăm, aşa cum am procedat de fiecare dată.

Raportarea cu intransigenţã la garanția de independențã a judecătorilor constituie una dintre exigențele ce ne-au guvernat mandatul în Consiliu, neputând să acceptăm şi să participăm la negocieri ori să ne asumăm compromisuri ce ar putea să afecteze în substanță această garanție. Apreciem că în cadrul CSM nu e loc de susțineri de acorduri politice, de cedări fundamentale ori de toleranțe păguboase în numele unei mult clamate cooperări instituționale.

4. Parcursul proiectului de lege privind desființarea SIIJ a cunoscut în relația cu Consiliul Superior al Magistraturii o serie de aspecte discutabile și neconforme, așa cum am arătat și în cadrul ședinței Plenului CSM din data de 11.02.2022. Sunt de semnalat astfel:

(i) graba inexplicabilă a CSM de a acorda aviz asupra acestui proiect într-un termen de doar 7 zile în condițiile în care termenul legal pentru derularea unei asemenea proceduri este de 30 de zile;

(ii) lipsa oricărui răspuns din partea conducerii CSM către 7 membri ai Consiliului care au solicitat în scris, la data de 7.02.2022, lămurirea unor aspecte de ordin procedural cu privire la acest proiect, acordarea unui termen rezonabil pentru analiza proiectului de lege și formularea de observații;

(iii) organizarea intempestivă a unei ședințe a comisiei de specialitate de pe o zi pe alta, la data de 8.02.2022;

(iv) respingerea cererii de amânare a discutării acestui proiect formulată de mai mulți membri CSM în cadrul ședinței din data de 8.02.2022;

(v) transmiterea observațiilor formulate doar de către o parte dintre membrii CSM către Ministerul Justiției, deși acest aspect nu s-a discutat în cadrul comisiei;

(vi) transmiterea de către ministrul justiției către CSM, la data de 10.02.2022, a unei noi forme a proiectului de desființare SIIJ cu doar câteva ore înaintea ședinței Plenului în care se discuta avizul CSM și cu însușirea observațiilor doar a unei părți dintre membrii CSM;

(vii) inexistenţa vreunei explicaţii din partea ministrului justiţiei în cadrul Plenului CSM cu privire la modalitatea neprocedurală şi neuzuală de transmitere a unei alte forme a proiectului de lege în timpul derulării procedurii de avizare;

(viii) lipsa unei expuneri de motive care să corespundă noii forme a proiectului de lege care conținea o viziune complet schimbată față de forma transmisă inițial spre avizare;

(ix) lipsa consultării instanțelor și parchetelor.

Toate aceste neregularități și desconsiderări ale pozițiilor unor membri CSM conturează o atitudine intra și inter instituțională neloială, netransparentă și selectivă, cu abordări de ignorare fățișă din partea majorității CSM a opiniei celorlalți membri.

Tot astfel, întâlnirile particulare purtate de ministrul justiției cu doar o anumită parte a membrilor CSM, confirmate de altfel de acesta atât în ședința Plenului CSM din data de 11.02.2022, cât și ulterior cu prilejul unei emisiuni televizate (B1TV, 12.02.2022) au relevat ”pregătirea anterioară a terenului cu CSM” pentru obținerea unui aviz pozitiv. Menționăm că subsemnatele nu am luat parte la niciun fel de întâlniri ori discuții anterioare sau ulterioare transmiterii proiectului de lege, nici formale și nici informale și în niciun caz particulare cu ministrul justiției, singurele contexte în care se pot analiza și dezbate proiectele de acte normative fiind cele configurate de cadrul legal în vigoare.

„…trendul era deja prestabilit şi era discutat îndelung cu toată lumea despre care am menţionat, inclusiv CSM, aici e foarte important, pentru că sigur, dânşii nu s-au angajat formal că ne avizează sau nu un proiect de lege, respectiv SIIJ, dar cumva noi am pregătit terenul pentru o discuţie constructivă acolo” a declarat ministrul justiţiei Cătălin Predoiu.

Prin urmare, aducerea pe masa CSM a acordului politic drept justificare a necesităţii obţinerii unui aviz favorabil pentru desfiinţarea SIIJ trebuia respinsă în mod categoric şi înlăturată orice implicare a CSM în discuţiile, întâlnirile şi dezbaterile circumscrise acestui deziderat politic.

5. Vulnerabilitățile proiectului de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție cu privire la garanția de independență a justiției, prezentate și în cadrul ședinței Plenului CSM din data de 11.02.2022 și care ne-au determinat să acordăm un vot negativ sunt următoarele:

(i) pornind de la vocaţia acordată de lege procurorului general al PÎCCJ de a exercita controlul ierarhic şi/sau pornind de la locul său în ierarhia Ministerului Public se constată în tot cuprinsul proiectului că sunt concentrate în mâinile unei singure persoane puteri sporite, fără a exista garanţii reale şi efective care să echilibreze raporturile juridice;

(ii) principiul teritorialității procurorilor anume desemnați să efectueze urmărirea penală a magistraţilor constituie o vulnerabilitate majoră întrucât generează riscul (întâlnit și în cazul DNA) de conexiuni locale, de dușmănii sau de presiuni exercitate asupra judecătorilor, cu atât mai mult cu cât viitorii procurori anume desemnați vor soluționa și alte cauze decât cele privind infracțiunile săvârșite de magistrați. S-au stabilit aparente criterii de selecție (vechime, calificative, conduită morală ireproșabilă, experiență profesională semnificativă, etc.) dar nu s-a ținut cont de faptul că în teritoriu, acolo unde puterea a fost concentrată în mâinile unora, s-au petrecut cele mai multe abuzuri. Numeroasele soluții de achitare au vizat dosare instrumentate de structuri teritoriale precum Oradea, Brașov, Constanța, Ploiești, etc. Descentralizarea activităţii de urmărire penală va reînvia, aşadar, antipatiile regionale, le va trezi din amorțeală;

(iii) se instituie condiția de vechime pentru desemnarea procurorilor de 12 ani pentru procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel în vreme ce pentru procurorii de la PÎCCJ se reglementează vechimea de 15 ani. Deşi pare că cerinţa unei experienţe profesionale semnificative este aparent îndeplinită, în realitate se constată crearea unui alt neajuns major, respectiv instituirea unei diferențe nejustificate de tratament în funcție de nivelul de jurisdicţie la care funcţionează magistraţii supuşi urmăririi penale. Astfel, activitatea de urmărire penală asupra judecătorilor de la tribunale și judecătorii şi asupra procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanţe se va realiza cu garanţii de experienţă profesională mai mică decât în situaţia judecătorilor de la ÎCCJ sau de la curțile de apel şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.

Întrebarea care se ridică în acest context este cum se asigură echitatea și justul echilibru, în condițiile în care nu este oferită nicio justificare rezonabilă, importanţa activităţii profesionale desfăşurate de către procurori fiind aceeaşi indiferent de nivelul la care funcţionează cei care pot fi supuşi respectivelor proceduri penale?;

(iv) propunerile Plenului CSM în urma selecţiei procurorilor ce urmează a fi desemnaţi, precum şi refuzul desemnării de către procurorul general al PÎCCJ nu au reglementate proceduri clare de contestare;

(v) sub aparenţa implicării Plenului CSM, ca garant al independenţei justiţiei, în procedura de selecţie a procurorilor ce urmează a instrumenta cauze cu magistraţi, se constată riscul de a lăsa rolul CSM fără finalitate în condiţiile în care ultimul cuvânt în desemnarea procurorilor aparţine procurorului general al PÎCCJ, la rândul său persoană a cărei numire depinde de factorul politic, respectiv ministrul justiţiei şi preşedintele României;

(vi) condițiile ce trebuie îndeplinite de procurori pentru a fi desemnați sunt: conduită morală ireproșabilă/experiență profesională semnificativă. Proiectul operează, așadar, cu termeni neclari și imprevizibili, cu criterii subiective, precum: ”ireproșabil” și ”semnificativ”? Deși la art. 4 alin. (2) și (5) din proiect sunt prevăzute câteva explicitări, criteriile sunt în continuare imprevizibile și neclare, întrucât se vorbește despre ”orice alte informații relevante” sau ”date și informații privind integritatea și imparțialitatea” și date statistice. Or, experiența profesională semnificativă nu se dovedește numai cu date statistice. Ne întrebăm ce reprezintă sintagma ”documente relevante” ce urmează a fi cerute unităților de parchet, cine le solicită și cine le stabilește relevanța pentru a fi cerute?;

(vii) proiectul de lege nu prevede şi posibilitatea procurorilor interesaţi să-şi documenteze ei înşişi experienţa profesională semnificativă, la dosarul acestora urmând a fi depuse exclusiv probe administrate de către unităţile de parchet la care au funcţionat, Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi baroul, fără ca în privinţa acestuia din urmă să existe elemente suplimentare de identificare;

(viii) în privința procurorilor de la parchetele curților de apel nu se prevede cerința depunerii la CSM a opțiunii acestora de a fi desemnaţi spre deosebire de procurorii de la PÎCCJ;

(ix) în procedura de selecţie, dacă apreciază necesar, Plenul CSM poate invita procurorii candidaţi în vederea susținerii unui interviu, fiind, însă, absolut necesar în viziunea noastră să se reglementeze caracterul obligatoriu al interviului și stabilirea unor criterii de evaluare la interviu, pentru analiza motivației candidaților;

(x) în privința cazurilor de încetare a calității de procuror desemnat, proiectul operează cu motivul de ”ineficiență profesională”. Se ridică întrebarea cine face o atare apreciere, cum se concretizează această ineficienţă și care este procedura de urmat în acest caz, inclusiv din perspectiva căilor de atac ce s-ar impune a fi exercitate, în discuţie fiind cariera respectivului procuror? Textul lasă, așadar, loc de aprecieri arbitrare, norma fiind neclară și imprevizibilă, situaţie pe care instanţa de control constituţional a mai sancţionat-o în trecut prin Decizia CCR nr. 384/2020 (publicată în M. Of., nr. 657/24.07.2020) care a constatat că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei”, din cuprinsul dispozițiilor art. 5 alin. (4) din OU.G. nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT este neconstituțională;

(xi) deşi proiectul prezintă drept regulă desemnarea anumitor procurori pentru instrumentarea cauzelor cu magistraţi, totuşi prevede că nu este necesară desemnarea procurorilor cu funcții de conducere care vor putea îndeplini o serie de atribuții în instrumentarea dosarelor penale doar în virtutea funcţiei. Va exista, prin urmare, o categorie de procurori, care vor avea şi ei atribuții în instrumentarea dosarelor cu magistrați și care nu vor fi supuși procedurii de desemnare.

Împrejurarea deţinerii funcţiei de conducere nu reprezintă prin ea însăşi o garanţie de independenţă pentru ca cei ce o exercită să fie excluşi din mecanismul propunerii şi desemnării.

Vor exista, deci, două categorii de procurori: desemnați și nedesemnați, ambele, însă, cu implicare în instrumentarea dosarelor cu magistraţi;

(xii) proiectul nu reglementează un sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, situaţie ce conduce la riscul atribuirii discreționare către un procuror sau altul și, apoi, al preluării arbitrare de către cei care nu au fost propuşi şi desemnați de nimeni niciodată, numai pentru că au avut șansa de a se afla în vârful unor ierarhii, la conducere;

(xiii) art. 12 din proiect operează cu sintagma ”nu suferă amânare”. Întrebarea care se ridică este cine apreciază că în anumite cazuri actele de urmărire penală nu suferă amânare pentru a putea fi efectuată urmărirea penală de către procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ sau procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, pe baza căror criterii se apreciază că în unele dosare actele suferă amânare și în alte dosare actele nu suferă amânare?;

(xiv) proiectul nu reglementează ipoteza în care nu vor exista suficiente opțiuni din partea procurorilor pentru desemnarea acestora în vederea acoperirii numărului de posturi avute în vedere, pornind de la experienţa negativă din cazul SIIJ pe acest segment (cele 15 posturi de procuror alocate SIIJ nefiind niciodată ocupate în totalitate).

6. Semnalările și propunerile subsemnatelor exprimate în cadrul ședinței de Plen din data de 11.02.2022 nu au format obiect al niciunei analize și evaluări din partea membrilor Consiliului, inclusiv din partea ministrului justiției, aspect relevat de împrejurarea că, imediat după ședința de Plen din data respectivă, în aceeași zi, la foarte scurt timp, avizul motivat al Plenului CSM a fost deja transmis ministrului justiției, pentru ca apoi să figureze înregistrat la Consiliul Legislativ în aceeaşi zi.

În acest sens, învederăm faptul că, din punct de vedere al parcursului intern al proiectului de lege, acesta a cunoscut un circuit nespecific în chiar timpul dezbaterilor din cadrul şedinţei de Plen între departamentele implicate în redactarea avizului, cu mult înainte de finalizarea şedinţei şi exprimarea votului final.

Și atunci, se ridică întrebarea firească dacă nu cumva dialogul, cooperarea și buna-credință prea mult și des clamate nu sunt decât aparențe ale unor atitudini în realitate neloiale, netrasparente și selective în chiar interiorul Consiliului?

7. Precizăm că subsemnatele respectăm votul acordat de ceilalți colegi, membri CSM, indiferent că suntem de acord sau nu cu opțiunile acestora. Credem că fiecare membru are libertatea de gândire și manifestare, în deplin acord cu propria conștiință, care îi va însoți și dincolo de Consiliu și nu ne îngăduim să judecăm, criticăm sau contestăm deciziile celorlalți, ca expresie a valorii respectului pe care suntem datori să ni-l recunoaştem reciproc.

Judecător Gabriela Baltag
Judecător Evelina Oprina

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti