Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Recuperare creanţe
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate admisă privind obligativitatea înscrierii în RNPM a unui înscris sub semnătură privată care are, potrivit legii, caracter de titlu executoriu
16.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă, Recuperare creanțe
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 157 din 16 februarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 748/2021 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti – Secţia civilă în Dosarul nr. 22.885/4/2020 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.843D/2020. Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 1.844D/2020, nr. 1.845D/2020, nr. 1.910D/2020, nr. 1.911D/2020, nr. 2.022D/2020, nr. 2.043D/2020, nr. 2.209D/2020 şi nr. 2.210D/2020 la Dosarul nr. 1.843D/2020, care este primul înregistrat.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 196/2020. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(3) Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate şi au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiţia înscrierii în Registru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, deoarece redactarea textului de lege criticat este inexactă şi induce o insecuritate juridică, în condiţiile în care creditorul s-ar afla deja în ipoteza în care deţine un titlu executoriu ce îl îndreptăţeşte să procedeze la executarea silită, conform prevederilor art. 632 din Codul de procedură civilă. Mai mult, textul de lege criticat transformă o cerinţă de opozabilitate în una de executorialitate pentru toate înscrisurile sub semnătură privată, fără să facă vreo distincţie faţă de natura acestora.

Curtea reţine că, în cauzele în care fost invocată din oficiu excepţia de neconstituţionalitate, pe fondul soluţionării cererilor aflate în competenţa instanţelor de executare, s-a solicitat încuviinţarea executării silite a unor titluri executorii reprezentate de facturi fiscale (facturi individuale pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare), contracte de credit şi, respectiv, un contract de locaţiune înregistrat la administraţia finanţelor publice. Aceste categorii de înscrisuri sunt titluri executorii potrivit legii speciale care le instituie.

Curtea reţine că textul de lege criticat consacră obligativitatea înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară a unui înscris sub semnătură privată care are, potrivit legii, caracter de titlu executoriu. Astfel, deşi textul criticat admite în mod expres caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor valabil încheiate, în temeiul legii care l-a instituit, consacră în acelaşi timp o condiţie suplimentară pentru punerea în executare a acestora, respectiv asigurarea publicităţii, prin înscrierea în Registrul de Publicitate Mobiliară, condiţie ce trebuie îndeplinită anterior formulării cererii de încuviinţare a executării silite şi sesizării instanţei de executare. Or, de vreme ce caracterul de titlu executoriu al înscrisului sub semnătură privată derivă din lege, condiţionarea punerii în executare silită de îndeplinirea unei condiţii de opozabilitate, de îndeplinirea căreia depinde admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a executării silite, constituie un veritabil impediment la executare, în sensul dispoziţiilor art. 666 alin. (5) pct. 7 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite dacă există alte impedimente prevăzute de lege.

Curtea reţine că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeaşi eficienţă scopul legitim urmărit şi care să nu impieteze asupra celerităţii procedurii de executare silită, ceea ce duce la concluzia irefragabilă că textul criticat nu satisface exigenţele testului ingerinţei minime asupra dreptului creditorului la realizarea creanţei sale.

Totodată, Curtea reţine că nu este respectat un just echilibru între interesul general privind evidenţa priorităţii în caz de executare silită, ce constituie obiectul de reglementare al Registrului Naţional de Publicitate Mobiliară, şi interesul individual al creditorului, prin faptul că îngreunează procedura de realizare a creanţei sale. Astfel, înscrierea într-un registru public, de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice consemnate, a tuturor înscrisurilor sub semnătură privată care au caracter executoriu ex lege este de natură să temporizeze şi să afecteze celeritatea procedurii executării silite şi presupune generarea unor costuri suplimentare în sarcina creditorului, în vreme ce executarea silită reclamă, dimpotrivă, o celeritate deosebită, pentru a împiedica debitorul să îşi risipească averea şi să se sustragă de la procedura de executare.

În privinţa titlurilor executorii reprezentate de facturi fiscale individuale pentru serviciile de utilităţi publice (energie termică furnizată în sistem centralizat, apă, canalizare), creditorii sunt reprezentaţi de companii de interes public general, aflate sub controlul autorităţilor publice locale. Or, din acest punct de vedere, instituirea caracterului de titlu executoriu al acestor facturi fiscale [în sensul art. 42 alin. (61) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006] a avut în vedere asigurarea recuperării cu celeritate a debitelor (facturi individuale, de regulă în cuantum redus), în vederea asigurării continuităţii serviciilor de către prestatori. Prin urmare, această măsură legislativă de susţinere a intereselor creditorilor nu mai poate în mod rezonabil să îşi producă efectele scontate, în condiţiile impunerii obligativităţii înscrierii fiecărei facturi fiscale în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, aspect care creează o sarcină excesivă pentru creditorii – prestatori de servicii de utilităţi publice, prin prisma existenţei unui număr mare de beneficiari, persoane fizice şi juridice. Curtea reţine că prin reglementarea cerinţei suplimentare de înscriere într-un registru de publicitate a unui înscris sub semnătură privată, care este valabil încheiat şi are caracter de titlu executoriu ex lege, se întârzie în mod nejustificat executarea silită şi se creează premisele sustragerii debitorului de la executarea silită, cu consecinţă directă asupra dreptului de proprietate privată al creditorului, care poate fi pus în imposibilitatea de a-şi mai realiza creanţa ori de a-şi mai putea recupera cheltuielile de executare avansate, inclusiv cele pentru înscrierea în registrul de publicitate a titlului executoriu.

Curtea reţine că procedura înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară generează costuri suplimentare în sarcina creditorului, care se adaugă celor referitoare la plata taxei de timbru necesare încuviinţării executării silite, în condiţiile în care operatorii, respectiv persoanele fizice sau juridice autorizate să înregistreze avizele de înscriere şi să efectueze căutări certificate în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, în sensul Legii nr. 297/2018, prestează aceste servicii contra cost (art. 27 şi 33 din Legea nr. 297/2018). Prin urmare, dat fiind faptul că tarifele percepute pentru înscrierea într-un registru public, de asigurare a publicităţii, nu sunt în directă legătură cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisului (cum, dimpotrivă, este cazul taxei judiciare de timbru pentru încuviinţarea executării silite ori al altor cheltuieli de executare percepute anticipat de către executorul judecătoresc), reglementarea criticată este de natură să impună, sub aspectul costurilor, o sarcină disproporţionată cu privire la creditor.

Astfel, Curtea reţine că sarcina excesivă şi disproporţionată creată pentru creditorii – prestatori de servicii de utilităţi publice, prin prisma existenţei unui număr mare de debitori, persoane fizice şi juridice, precum şi a faptului că tarifele percepute pentru înscrierea într-un registru public de asigurare a publicităţii nu sunt în directă legătură cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisurilor – facturi fiscale, este de natură să conducă la crearea sau accentuarea dificultăţilor financiare cu care se confruntă aceştia.

Prin urmare, Curtea reţine că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigenţele testului ingerinţei minime, şi nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidenţa priorităţii în caz de executare silită, pe de o parte, şi interesul individual al creditorilor de realizare a creanţelor.

În concluzie, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) fraza întâi din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, instituind o limitare nejustificată a acestui drept.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară sunt neconstituţionale.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti