Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Cătălin Predoiu: Toți procurorii din România sunt respectabili, până la proba contrarie
17.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 17 februarie 2022, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități, din Camera Deputaților, cu privire la desființarea SIIJ, a declarat: Două-trei remarci aș face. În primul rând, aș observa că cererea de amânare vine din partea unui deputat care, pe tot parcursul anului 2020, a somat și a criticat Ministerul Justiției, în 2020, pentru că nu emite ordonanță de urgență pentru desființarea SIIJ. La acel moment nu s-a mai pus problema unui aviz suplimentar, nu s-a mai pus problema referendumului, nu s-a mai pus problema majorității care ar putea adopta, aproba sau respinge ordonanța de urgență, s-a pus în mod imperativ și insistent problema unei ordonanțe de urgență. Nu vreau să insist asupra fracturii de logică între acea cerere și cererea formulată astăzi.

Doi, în ceea ce privește procesul propriu-zis de consultare a Comsiei de la Veneția – există deja emise un număr de avize cu privire la problematica desființării SIIJ. Ministerul Justiției le-a avut în vedere când a redactat acest Proiect și voi reveni asupra acestui aspect. În ceea ce privește cererea de astăzi, așa cum s-a arătat chiar de către cel care a formulat cererea, ea a fost făcută de către un partid politic din opoziție, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, și este evident că a fost făcută tocmai pentru a bloca acest proces de adoptare a Proiectului de desființare a SIIJ. De ce spun că este evident? Pentru că a fost făcută după ce există cel puțin trei avize, dacă memoria nu mă înșală, emise de Comisia de la Veneția pe acest subiect. Cu toate acestea, Ministerul Justiției va participa la aceste consultări. Nu numai că va participa, dar le organizează. Noi am fost în contact cu Comisia de la Veneția și am fost întrebați dacă dorim să le organizăm și evident că am răspuns afirmativ. Am trimis deja invitații către foarte multe instituții, unele dintre ele sunt reprezentate și astăzi, aici. Nu văd niciun fel de incompatibilitate în a derula în paralel un proces de dezbatere parlamentară în Parlamentul României – singura autoritate legiuitoare din această țară, supremă, care cenzurează și actele administrative ale Guvernului – de tip ordonanță, și Comisia de la Veneția pe care o respectăm și cu care vom dialoga cât se poate de deschis despre aceste probleme.

Nu știu dacă este o culpă faptul că Ministerul Justiției s-a grăbit, cum s-a spus aici, să își îndeplinească obiectivele din programul de guvernare. Înțeleg că, mai nou, este o culpă dacă un minister trece imediat la treabă și nu așteaptă luni de zile, probabil, pentru a rata obiectiv după obiectiv și a critica eventual după aceea pe alții că nu le îndeplinește.

Noi suntem astăzi aici cu această problemă pentru că acest obiectiv a fost ratat lamentabil în 2020 și de aceea nu văd niciun motiv pentru care trebuie să aștept o zi, două sau nouă, după ce am fost criticați tot anul 2020 că nu emitem OUG, ceea ce era oricum ilogic. Deci, nu văd niciun fel de incompatibilitate în derularea acestor procese, nu forțăm în niciun fel Parlamentul să adopte într-un anumit ritm, pentru că Parlamentul își reglează și își programează singur agendele de dezbatere și de vot, și participăm aici invitați, ca toată lumea. Am parcurs toate procedurile ca la carte, și voi reveni asupra acestui aspect, până la promovarea acestui proiect de către Guvern, inclusiv dezbateri publice. Iar termenele amintite sunt termenele recomandate, în cadrul cărora un minister se poate mișca mai repede sau mai încet. Unele depășesc aceste termene. Unele ministere, câteodată, stau și luni de zile, fără să își promoveze obiectivele. Noi nu înțelegem să procedăm astfel. De aceea, ne-am apucat imediat de lucru și astăzi am venit în fața dumneavoastră cu acest proiect de act normativ. Și cu asta am încheiat intervenția prealabilă cu privire la cererea de amânare.

În ceea ce privește susținerea proiectului, vă rog să-mi permiteți mai întâi două-trei considerații cu privire la contextul politico-legislativ. Și apoi voi încheia cu referiri la conținutul normativ. Desființarea SIIJ este un obiectiv principal din programul de guvernare, cu termen de realizare 31 martie 2022. Este, de asemenea, un obiectiv în cadrul MCV. Desființarea SIIJ ar putea avea un impact în procesul de aderare a României la spațiul Schengen. După cum este cunoscut, România este pregătită tehnic de aderare la spațiul Schengen încă din 2010 și menținerea ei în afara acestui spațiu Schengen afectează grav interesele economice ale companiilor românești și ale cetățenilor. Și are, ca și MCV, semnificația nemeritată că procesul României de integrare în UE este nefinalizat. Închid această paranteză spunând că sistemul judiciar românesc, cu toate problemele lui, este în aceeași linie de funcționalitate cu celelalte sisteme europene, că problemele justiției din România sunt comune și altor sisteme din statele membre ale UE și, că pe baza unor parametri obiectivi, consfințiți și constatați în studii, făcute inclusiv de organisme independente, fanion, putem afirma că în măsura în care ne atingem obiectivele MCV, restante, inclusiv desființarea SIIJ, este firesc ca MCV să înceteze și monitorizarea să se continue pe mecanismul Rule of Law, care este aplicabil tuturor statelor membre ale UE. Iată încă un motiv pentru care Ministerul Justiției a înțeles să nu întârzie nicio zi cu privire la promovarea acestui proiect către Parlament care are, până la urmă, decizia finală. Aș putea chiar spune mai mult că, în general, problemele societății românești, inclusiv corupția și nevoia imperioasă de a o combate eficient, inclusiv, în justiție este comună și altor societăți din cadrul UE. Și de aceea cred că noi trebuie să îndeplinim cât mai rapid obiectivele din MCV, pentru că trebuie să ne aliniem complet cu toate celelalte state mebre ale UE, în toate privințele.

Acum, au existat mai multe tentative, lăudabile aș putea spune, de desființare a SIIJ. Au fost în urmă cu 2-3 ani de zile propuneri parlamentare venite din partea unui partid astăzi aflat în opoziție. Din păcate, a fost respinsă de Parlament. Ultima, cea mai recentă tentativă, a fost cea de anul trecut, de asemenea, din păcate, blocată în Parlament. Numai că acest blocaj în Parlament, care a reflectat în final și un blocaj politic, a fost generat de un blocaj în CSM, pentru că proiectul de lege respectiv nu a avut acordul, nu a avut avizul pozitiv al CSM, iar CSM este garantul independenței sistemului judiciar. Această problemă a creat în sistem o falie, o falie pe care am constatat-o din nou în cadrul dezbaterilor publice care au precedat promovarea proiectului în CSM și, mai departe, în Guvern și, astăzi, în Parlament. Sunt două chestiuni esențiale care sunt la baza acestei controverse, acestei falii: în primul rând, desființarea propriu-zisă, asupra căreia nu toată lumea a fost și încă mai este de acord. Au existat opinii și există în continuare că această desființare nu ar trebui operată – e o realitate. Există opinii că ea ar trebui făcută imediat. Și eu sunt de părere că trebuia făcută de mult această desființare, a fost poziția mea tradițională această chestiune, argumentată la momentul respectiv. A doua chestiune care creează controverse este „ce se întâmplă după, unde merge competența de investigare și, mai departe, trimitere în judecată – în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați?”. Prealabil propunerii de reglementare, Ministerul Justiției a făcut largi consultări pe baza cărora a făcut o evaluare a situației. Consultările acestea au fost făcute inclusiv cu parteneri externi și aș face din nou o paranteză aici: Ministerul Justiției a fost acuzat pe nedrept că dezinformează organismele europene.

Noi am informat întotdeauna Comisia corect și transparent asupra situației de fapt cu privire la opiniile din sistemul judiciar privind desființarea SIIJ. Am informat corect asupra voinței coaliției și a Guvernului de a desființa SIIJ. Am informat corect asupra programului de guvernare, inclusiv, a termenului de realizare. Am informat corect asupra faptului că vom proceda imediat la consultări, la redactarea proiectului, la punerea în dezbatere publică, la supunerea lui procedurilor legale, potrivit legii române de avizare. Am informat corect cu privire la faptul că ne asumăm, în mod real și sincer, acest obiectiv, dovadă că suntem astăzi aici, și suntem acuzați, culmea ironiei, că suntem astăzi, aici, atât de repede. Acest mod de a pune la îndoială onestitatea instituțională a unei instituții cheie în statul român, cum este Ministerul Justiției, care, niciodată, sub nicio conducere nu a dezinformat Comisia Europeană, este condamnabil și vătămează grav interesele noastre naționale, pentru că, nu putem avea credibilitate în Europa, câtă vreme ne decredibilizăm singuri în țară. Există limite cu privire la critica politică și limita aceasta trebuie să fie atingerea unui interes național. Din moment ce ministerul Justiției a procedat așa cum procedează și astăzi, asumându-și o opinie, într-un concert de opinii, de multe ori contradictorii, asumându-și decizii, unele complicate, nu văd de ce această instituție, la care foarte mulți dintre cei de față, direct sau on-line, sunt convins că cei care o critică țin foarte mult, trebuie să fie pusă sub un semn de îndoială. Ministerul Justiției a fost și va rămâne în România un reper al credibilității țării. Trec mai departe. Alegerea pe care am avut-o în față, înainte de a redacta proiectul, a fost simplă și în același timp dramatică: să ignorăm, pe de o parte, semnalele venite din CSM, semnale cu privire la poziția față de modalitatea desființării, semnale confirmate ulterior de avizul pozitiv fără observații obținut de proiect în CSM, să repetăm demersul blocat anul trecut în Parlament și să ratăm în final obiectivul desființării SIIJ, adică, din punctul meu de vedere, o cale sterilă, ineficientă și, aș putea chiar să spun demagogică, sau să găsim o soluție funcțională, după desființarea SIIJ, care să atingă obiectivul principal și anume să închidem această instituție care ne-a creat atâtea deservicii.

Ministerul Justiției a ales, și îmi asum în continuare această alegere, să lansăm în dezbatere publică un proiect care să răspundă următoarelor comandamente: să atingă obiectivul desființării SIIJ, să instituie un sistem funcțional postdesființare și să fie fezabil, adică să fie apt și să fie adoptat după ce este avizat în CSM. Acțiunea noastră nu este doar normativă, ci și una sistemică, adică de a depăși acest blocaj, de a tăia acest nod gordian, de a merge mai departe să rezolvăm celelalte probleme grave sau și mai grave ale sistemului judiciar. Poate că sunt unii care vor să rămânem în acest blocaj, încercând, în mod nerealist, în acest moment, să atingă un anumit obiectiv maximal. Dar eu nu sunt pentru rămânerea în blocaj, sunt pentru rezolvarea problemei, eventual în etape. Și sunt multe discuții de făcut, nu e locul aici, nu fac obiectul discuției. De ce nu putem atinge toate obiectivele deodată? Ce e important astăzi este să atingem obiectivul desființării SIIJ.

Procedura urmată de minister a fost, cum spuneam, ca la carte. Ne-am consultat în prealabil, am făcut dezbateri publice, sunt înregistrate, sunt pe site-ul ministerului, am examinat propunerile primite, pe unele le-am primit, pe altele nu, așa cum e normal în orice proces. Ne-am consultat cu partenerii externi, cu Comisia, am discutat cu statele membre, prin intermediul ambasadorilor și a unor miniștri, am informat permanent tot ce facem. Am supus proiectul deciziei coaliției care susține Guvernul, a obținut susținerea politic. Am supus proiectul avizului CSM, am obținut un aviz fără observații. Am venit la Parlament. Nu văd în acest moment ce am greșit sau unde trebuia să facem mai mult. Am luat cartea, ne-am uitat în ea și ce a scris acolo așa am făcut în această procedură. Avizul Comisiei de la Veneția a fost luat în calcul, reperele esențiale ale acestor avize, care sunt mai multe emise, în anii anteriori, încă din 2018. A fost luat în calcul inclusiv comandamentul asigurării independenței justiției, comandamentul asigurării faptului că judecătorul, atunci când judecă, o face nestingherit, dar și funcționalitatea sistemului care este pus în operă după desființarea SIIJ dacă această lege va fi adoptată. Se vorbește în acele avize, e adevărat, de specializarea anticorupție, vă rog să luați în calcul că avizul, după ce a integrat amendamente de la CSM, deschide baza de recrutare și către procurori DNA și DIICOT. Restul sunt procurori din sistemul Ministerului Public, de unde recrutează și DNA, și DIICOT. Fac și aici o scurtă paranteză: a pune în cauză, permanent, toate celelalte unități de parchet sub un semn de întrebare cu privire la capacitatea lor de a combate eficient infracționalitatea, inclusiv corupția, mi se pare contraproductiv și, în orice caz, în dezacord cu realitățile din teren. Toți procurorii din România sunt respectabili, până la proba contrarie. Nu este corect să punem sub semnul întrebării profesionalismul procurorilor care nu fac parte din unitățile specializate. Îi respect și pe ei ca ministru, cum îi respect foarte mult și pe cei care fac parte din unitățile specializate care nu se pot plânge că vreodată acest minister nu le-a sprijinit, indiferent de conducere. Și cu toate controversele care au fost cu niște ani în urmă.

Conținutul normativ vă este cunoscut, de aceea am lăsat la urmă și nu insist pe el, mi s-ar părea chiar să vă jignesc, făcând o prezentare în detaliu a tuturor celor câteva, până la urmă, articole care compun această lege deloc complicată. Noi am înlocuit competența SIIJ, folosind sistemul Ministerului Public, sistemul ierarhic, pe două etaje: unul la nivelul PG, cu secția de urmărire penală și criminalistică și celălalt la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel. Sunt prevăzute proceduri de selecție riguroase, există o garanție, prin faptul că plenul CSM este implicat în această procedură, există toate garanțiile că putem să trecem mai departe, după ce desființăm SIIJ, într-un sistem funcțional, care să ofere fiecăruia câte ceva din ceea ce își dorește: și independență, și garanții, și eficiența funcționării sistemului.”

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti