Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. aşezarea pe trepte ierarhice a drepturilor salariale de care beneficiază specialiştii IT din domeniul justiției în funcţie de poziţia instituţională a entităţilor în care aceştia funcţionează
19.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Dreptul muncii, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 18 februarie 2022 a fost publicată Decizia nr. 756/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Guzu, Zincuţa Maniu, Lucian Paul Rotaru şi Dan Mircea Rusu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri de anulare a unui act administrativ, emis de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, prin care, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, au fost stabilite drepturile salariale ale autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, specialişti IT în cadrul Curţii de Apel Cluj.

În opinia autorilor excepției, nu sunt îndeplinite condiţiile constituţionale de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, care au următorul cuprins:

„Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
8. La articolul 120, alineatele (6) şi (7) se abrogă.”
13. Dispoziţiile art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 304/2004 aveau următorul cuprins:

„(6) Specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.”

(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că, în cauza de faţă, preambulul ordonanţei de urgenţă cuprinde o motivare in extenso a diferitelor soluţii legislative promovate în cuprinsul său, iar fundamentarea pentru adoptarea normei criticate se poate regăsi în următorul considerent al preambulului: „ţinând seama de necesitatea adoptării unor reglementări prin care să fie eliminate o serie de elemente de incertitudine juridică generate de prevederi existente în legile supuse modificării şi completării prin prezenta ordonanţă de urgenţă”. Acest text din cuprinsul preambulului poate fi considerat ca fiind o motivare ce vizează prevederile supuse controlului de constituţionalitate, pentru că norma de abrogare adoptată a vizat eliminarea unor elemente de incertitudine juridică referitoare la structura ierarhică în care funcţionează specialiştii IT.

Reglementarea abrogată stabilea că specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare se asimilează, sub aspect salarial, cu cei din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, pentru a elimina această normă de asimilare, legiuitorul delegat a considerat necesară aşezarea sistemului de salarizare a acestora în funcţie de poziţia instituţională a structurilor în cadrul cărora funcţionează. Este o situaţie obiectivă şi cuantificabilă, care intră în sfera de cuprindere a situaţiei extraordinare prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Urgenţa reglementării este dată tocmai de necesitatea asigurării unui sistem de salarizare bazat pe poziţia instituţională a respectivelor entităţi publice, reafirmând, astfel, principiul potrivit căruia sistemul de salarizare se reglementează în funcţie de trepte/niveluri/poziţie instituţională. Toate aceste aspecte sunt motivate în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, ceea ce înseamnă că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie.

Curtea reţine că textul legal criticat nu produce în sine o insecuritate juridică, ci aduce în discuţie aşezarea pe trepte ierarhice a drepturilor salariale de care beneficiază specialiştii IT în funcţie de poziţia instituţională a entităţilor în care aceştia funcţionează.

Cât priveşte salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea reţine că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. Totodată, legiuitorul naţional se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în acest domeniu.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti