Covid-19 Legal React
AbonamentePlatinum members

Cu mască, FĂRĂ Mască. Opinăm: FĂRĂ MASCĂ
21.02.2022 | Rosemary BĂZĂVAN, Dan BĂZĂVAN

Secţiuni: Covid 19 Legal React, Health & Pharma (Dreptul sănătății), Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Rosemary Băzăvan

Rosemary Băzăvan

Dan Băzăvan

Dan Băzăvan

Oricât de ridicolă ar fi situația, sau pandemia nedeclarată de Ministerul Sănătății, conform prevederilor art. 5 lit. i) din Legea nr. 95/2006[1] (căci avem la acest moment trei documente ce emană de la Ministerul Sănătății dar și de la Institutul Național pentru Sănătatea Publică, nr. REG 2/5481/23.06.2020, nr. 20717/26.01.2021, nr. CRP 950/28.10.2021), opinăm (atât ca persoane fizice, având studii juridice, dar și ca reprezentanți ai Asociației Civice Stop Discriminării Cetățenilor) că, Masca a fost și este neconstituțională în spațiul public, putând constata chiar și fapte de discriminare datorită condiționării purtării obligatorii a acesteia pentru a avea acces în spațiul public (indiferent dacă vorbim de exterior sau interior).

Trebuie menționat că nici legislația nu definește cu exactitate spațiul public, rezumându-ne la explicațiile Dicționarului Explicativ al Limbii Române.

Ce înseamnă spațiul public? Desigur atât în interior cât și în exterior, iar unde legea nu prevede nici noi nu distingem conform principiului Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, orice altă interpretare fiind contrară atât art. 1 alin. (3)-(5), art. 15-16, art. 21, art. 23, art. 53 din Constituție[2] cât și art. 8 și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului[3] dar și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948[4].

Știm cu toții că pe data de 15.02.2022, conform comunicatului Curții Constituționale a României (Decizia CCR nr. 50/2022), ”Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și art. 79 alin. (1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ. Decizia este definitivă şi general obligatorie.”, excepție invocată de studentul în anul trei la Facultatea de Drept, Adrian Secu, în dosarul nr. 7114/301/2021.

Ca orice cetățeni cu drepturi depline am uzitat repetat de dispozițiile Constituției României, Convenției EDO, Declarației Universale a Drepturilor Omului de la New York de la 1948.

Argumente pentru susținerea acestora:

1. Legea nr. 55/2020[5] instituia la art. 13 lit. a) că: Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;

2. Prin O.U.G. nr. 192/2020[6] acest articol a fost modificat și completat, astfel: obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;

3. Cum la data de 15.02.2022 Curtea Constituțională a decis că această Ordonanță este neconstituțională în ansamblul ei constatăm vidul legislativ și deci Masca nu mai este obligatorie în spațiile publice (nici la Interior și nici la exterior).

4. Cum această Ordonanță a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei efectele juridice încetează de la data publicării ei în Monitorul Oficial adică de la data de 6 noiembrie 2020, toate sancțiunile contravenționale fiind nule de drept, prin raportare la art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001[7]Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează*), chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, desigur doar cele contestate vor fi anulate.

5. Aici sunt de menționat și dispozițiile art. 15 din Constituție – (1) Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

6. Amintim și art. 16 din Legea Fundamentală – (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnitati. (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.

7. Sunt de menționat și textele constituționale ale art. 53 – (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.  

8. Desigur în jurisprudența sa Curtea Constituțională a României a reținut că drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse prin Ordonanțe ci doar prin Lege.

9. Zilele anterioare am mai primit de la o persoană un document ce emană tot de la Ministerul Sănătății cu nr. CRP 84/08.02.2022 din care rezultă că nu există la nivelul acestui minister studii sau cercetări privind instituirea obligativității purtării măștilor în spațiile publice.

10. Sunt de menționat și încheierea din data de 15.12.2021 a Curții de Apel București, Secția a VIII – a CAF în dosarul nr. 6263/2/2020: Repus pe rol
Solutia pe scurt: În temeiul art. 400 cpciv. repune cauza pe rol pentru ca pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării să depună dovezi cu privire la tipul şi caracterul corespunzător al măştilor de protecţie ce pot fi utilizate regulamentar pentru prevenirea răspândirii virusului Covid-19, precum şi a temeiurilor ştiinţifice pentru alegerea acestor tipuri de măşti.
Se acordă termen la data de 23.03.2022, sala E23, ora 9.30. Pronunţată azi 15.12.2021 în şedinţă publică, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei. Document: Încheiere de şedinţă 15.12.2021

11. Nu în ultimul rând Decizia nr. 1950 din data de 16 decembrie 2021 pronunțată în Dosarul nr. 87/2/2021 unui alt luptător Irinel – Cătălin Bălăucă de către Curtea de Apel București, Secția a IX – a CAF.

12. Și desigur tehnica legislativă așa cum a fost adoptată Legea nr. 24/2000, republicată[8], anume art. 20 – (1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată, în funcție de importanța și complexitatea acestora, de o activitate de documentare și analiză științifică, pentru cunoașterea temeinică a realităților economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislației din acel domeniu, precum și a reglementărilor similare din legislația străină, în special a țărilor Uniunii Europene. (2) Inițiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativă, informații suplimentare de la Consiliul Legislativ și alte autorități sau instituții cu atribuții de informare în materia respectivă. (3) Rezultatele studiilor de cercetare și referirile la sursele de informații suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative trebuie să fie incluse în instrumentul de prezentare și motivare a proiectului de act normativ.

Sunt de menționat, pe lângă art. 30-33 și textele art. 58 din Legea nr. 24/2000 – (1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. (2) În situații temeinic justificate, prin excepție de la prevederile alin. (1), actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă și în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiția ca intervențiile propuse să între în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ. (3) Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar și prin alte acte normative ulterioare care, în principal, reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interferente, coroborat cu art. 59 din același act normativ anterior menționat (1) Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia și în redarea lor într-o nouă formulare. (2) Pentru exprimarea normativă a intenției de modificare a unui act normativ se nominalizează expres textul vizat, cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziția propriu-zisă se formulează utilizându-se sintagma „se modifică și va avea următorul cuprins:”, urmată de redarea noului text. (3) Procedeul de a se menționa generic, în finalul unui act normativ, că un alt act normativ conex sau texte din acel act „se modifică corespunzător” trebuie evitat. De asemenea, nu se utilizează, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în întregime textul vizat, cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerări, raportat la art. 147 din Constituție – (1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. (2) În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale. (3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepții de neconstituționalitate. Tratatul sau acordul internațional constatat ca fiind neconstituțional nu poate fi ratificat. (4) Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Astfel considerăm că odată declarată neconstituțională OUG nr. 192/2020 printr-o DECIZIE a CCR, aceasta nu mai poate produce efecte juridice, față de faptul că CCR a emis un comunicat de presă, raționamentul logico – juridic al acestui comunicat fiind informarea cetățenilor, conform legislației în vigoare, DECIZIILE SUNT OBLIGATORII DE LA DATA COMUNICĂRII, și având în vedere că sunt autorități publice ce sunt obligate să aducă la cunoștința populației actele administrative ce emană de la acestea, iar actele administrative unilaterale produc efecte juridice de la luarea de cunoștință de acestea (și / sau asumare prin semnătură), considerăm că MASCA NU MAI TREBUIE SĂ FIE PURTATĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC (nici în interior și nici în exterior), orice interpretare fiind contrară Statului de drept (în situația de față publicarea în Monitorul Oficial a deciziei fiind doar o formalitate, nemaifiind necesară motivarea).

13. Desigur este de amintit și Decizia CCR nr. 766/2011[9] (dar și alte decizii CCR) prin care se instituia ”Conform principiului general, o normă juridică acţionează în timp din momentul intrării ei în vigoare şi până în momentul ieşirii sale din vigoare şi se bucură de prezumţia de constituţionalitate. Sunt şi excepţii de la acest principiu general, cum sunt retroactivitatea şi ultraactivarea legii penale şi contravenţionale mai favorabile sau ultraactivarea legii penale temporare. Chiar şi legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului „tempus regit actum”. Astfel, o lege posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, aceasta urmând să guverneze dreptul respectiv, inclusiv soluţionarea litigiului legat de realizarea acelui drept, chiar şi ulterior ieşirii sale din vigoare. Legea nouă – normă de drept material, care abrogă expres legea anterioară, chiar dacă ar conţine dispoziţii asemănătoare cu cele abrogate, nu poate guverna raportul juridic existent între părţi, nefiind aplicabilă cauzei deduse judecăţii; controlul de constituţionalitate asupra acestor noi dispoziţii nu ar prezenta niciun fel de relevanţă asupra soluţionării litigiului, efectuarea unui asemenea control echivalând cu ridicarea din oficiu de către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la alte texte decât cele criticate de autorul excepţiei, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992(în acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 108 din 13 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000). Prin urmare, controlul de constituţionalitate vizează doar dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare.”, or putem constata că în locul art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 nu mai există nimic, acest articol nu mai poate poate ultraactiva în timp după declararea neconstituționalității OUG nr. 192/2020.

Pentru toate aceste considerente, concluzionăm că NU MAI EXISTĂ NICIO OBLIGATIVITATE de a purta masca în spațiul public (fie el interior sau exterior) și nu mai recomandăm să fie purtată neexistând niciun temei de fapt sau de drept pentru aceasta (obligarea la purtarea acesteia în interior de către anumiți judecători sau conducători de autorități publice fiind contrară art. 1 alin. (5), art. 16 și art. 53 din Constituție).


[1] Legea nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015;
[2] Constituția României, revizuită 2003, prin Legea nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003;
[3] Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994, Legea nr. 79/1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 13 iulie 1995, Legea nr. 39/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 22 martie 2005;
[4] Declarația Universală a Drepturilor Omului de la New York de la 1948, adoptată șI proclamată de Adunarea generală a ONU prin Rezoluția 217 A (III) din 10 decembrie 1948și semnată de România la data de 14 decembrie 1955, când prin Rezoluția 955 (X) a fost admisă în rândurile statelor membre.
[5] Legea nr. 55/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020;
[6] O.U.G. nr. 192/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1042 din 6 noiembrie 2020;
[7] O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001;
[8] Legea nr. 24/2000, republicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 21 aprilie 2010;
[9] Decizia CCR nr. 766/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 549 din 3 august 2011.


Dr. fiz. Rosemary Băzăvan
Consilier juridic Mr. (Rz.) dr. ing. Dan Băzăvan

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti