Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

O perspectivă juridică asupra modelului token
23.02.2022 | Adrian-Ștefan SACALSCHI, Florentin GIURGEA

JURIDICE - In Law We Trust
Adrian-Ștefan Sacalschi

Adrian-Ștefan Sacalschi

Florentin Giurgea

Florentin Giurgea

1. Scurtă introducere în aspectele principale legate de tehnologia blockchain      

1.1. Apariția conceptului

Tehnologia blockchain[1] permite înregistrarea digitală a datelor sau informațiilor, asigurând securitatea acestora prin lipsa posibilității de modificare sau ștergere după închiderea blocurilor aferente acestor date sau informații. Practic, prin blockchain, nu se pot adăuga elemente noi blocurilor deja închise, acestea putând fi doar citite[2]. Blockchain creează premisele unui transfer sigur de informații între persoane și entități diferite, având în vedere aplicarea anumitor chei de criptare dinainte stabilite[3]. Accesul la o rețea online permite și folosirea infrastructurii specifice blockchain.

Conceptul de blockchain are precursori în idei fundamentale din criptografie și tehnologia informației. În 1991, Stuart Haber și Scott Stornetta au publicat în Journal of Cryptology articolul „How to time-stamp a digital document[4]. La acel moment, acești autori vorbeau despre o lume în care toată informația de tip text, audio, video va fi in format digital, lucru care va ridica problema cum sa fie făcută certificarea când un document a fost creat sau modificat. Ei propuneau o metodă de a furniza dată certă (time stamping) pentru asemenea tipuri de documente (date), făcând imposibila antedatarea sau postdatarea, menținând confidențialitatea documentului.

În 1997 Adam Back a inventat Hashcash și sistemul proof-of-work, folosit pentru a limita spam-ul în e-mail. Un sistem similar este folosit în protocolul Bitcoin, ca parte a procesului de minare. In 2002 Adam Back a descris mai detaliat sistemul Hashcash în „Hashcash – A denial of Service Counter-Measure[5].

Pe 18 august 2008 este înregistrat domeniul bitcoin.org si pe 31 octombrie 2008 Satoshi Nakamoto publica „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”. Pe 9 ianuarie 2009 lansa rețeaua bitcoin, definind blocul de geneză al bitcoin, blocul numărul 0 (i.e. genesis block)[6].

1.2. Principii ale arhitecturii tehnologiei blockchain

În cadrul tehnologiei blockchain, distribuția tranzacțiilor între noduri[7] nu mai este rezolvată printr-un terț intermediar cum se întâmpla până acum (e.g. în anumite tranzacții, banca), ci direct între participanții la tranzacții (peer-to-peer), prin mecanismul de furnizare a datei certe (time-stamp) și prin distribuția aleatoare a blocului de minat în mecanismul proof-of-work[8]. Participanții (i.e. „mineri”, în limbajul blockchain) la tranzacții primesc un stimulent pentru a menține integritatea rețelei (de exemplu, în formă de token) în urma activității de minare. In acest fel au fost generate primele token-uri bitcoin, generate pe baza de blockchain. Securitatea este asigurată prin funcții hash criptografice SHA-2[9]. Confidențialitatea este asigurată prin folosirea în cadrul procesului de identificare (i.e. identification layer) și la nivelul fiecărei tranzacții (i.e. transaction layer) a cheilor publice și private și nu a numelui unei persoane. Conservarea drepturilor se face prin mecanismele de alocare a cheii când operațiunea a avut loc (i.e. data certă (time stamp) în cadrul acestor procese), prin: (i) acces; (ii) confirmarea tranzacțiilor cu cheie publică/ cheie privată; precum și prin (iii) contracte inteligente.

1.3. Tranzacțiile cu token-uri

Având în vedere modalitatea în care este concepută tehnologia blockchain și avantajele oferite, una dintre aplicațiile sale privește tranzacțiile cu token-uri[10]. Pe scurt, token-ul este o valoarea asociată digital cu un bun, un serviciu sau un drept.[11] Token-ul poate fi perfect fungibil între participanții la tranzacții, sub forma de cripto-token sau poate sa fie un token nefungibil (NFT). Spre deosebire de cripto-token-uri, care sunt identice între ele și dau posibilitatea de a fi interschimbabile, fiind totodată lansate prin oferte inițiale de monedă (ICO[12]), un NFT are alocat un cod unic de identificare care îl diferențiază de oricare alt NFT[13]. Dacă în cazul cripto-token-urilor acestea au fost asimilate mai mult sau mai puțin monedelor virtuale, putem spune că NFT are caracteristicile unui bun necorporal individual determinat[14]. De aici derivă și una dintre aplicațiile NFT în domeniul bunurilor imobile sau al lucrărilor de artă (acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea de aplicații a NFT). NTF permite reprezentarea digitală a unor bunuri corporale[15].

Așa cum menționam anterior, regăsim cripto-token-ul folosit pe scară largă în cazul monedelor virtuale. Trebuie însă evitată posibila confuzie dintre cripto-token și moneda virtuală. Cripto-token-ul are o valoare care este dată de activul pe care îl reprezintă/ âînglobează/denominează (acesta ar putea fi una sau mai multe monede virtuale, puncte de fidelitate pentru un restaurant sau magazin de retail, etc.) și care este securizat printr-un blockchain[16].

Un concept derivat din larga aplicabilitate a token-ului, dublat de infrastructura blockchain, este acela de economie token[17]. Această sintagmă desemnează multitudinea relațiilor economice și raporturile juridice aferente stabilite pe baza tehnologiei blockchain, ale cărei limitări tind să fie din ce în ce mai puține, dacă este privită și din punctul de vedere al beneficiilor pe care le oferă în sfera economiei digitale[18].

Dincolo de beneficiile token-urilor și ale blockchain, există o continuă nevoie de adaptare și redefinire a normelor juridice aplicabile, care să permită, pe de o parte, un grad de protecție cel puțin echivalent bunurilor din economia tradițională și securizarea raporturilor juridice care se ivesc în urma folosirii blockchain, pe de altă parte.

În acest context vom menționa și conceptul Web3 care se referă la următoarea iterație a internetului care promovează protocoale descentralizate și tranzacții digitale sigure care facilitează implementarea tranzacțiilor în economia token.

Un alt concept care trebuie introdus în contextul economiei token si al Web3 este acela de contracte inteligente (denumirea în engleza este de smart contracts[19]) care constau în linii de cod incluse într-un blockchain, care pot crea sau transforma date sau token-uri deasupra (on top) unui blockchain din care fac parte, în acest fel permițându-se administrarea automată a clauzelor contractuale. Practic, când vorbim de „contracte inteligente”, o dată ce a fost lansat blocul care include un token, acesta nu mai poate fi modificat, executarea sa fiind perfectă la momentul aplicării cheii relevante de către beneficiar. Într-o astfel de situație este eliminată intervenția intermediarilor din economia analoagă[20].

2. Aplicabilitatea/ utilizarea token-ului 

2.1. Tipuri de token

Există mai multe clasificări ale token-urilor, acestea fiind într-o evoluție continuă determinată de evoluția rapidă a tehnologiei blockchain. În funcție de scopul pentru care sunt emise și utilizate, token-urile ar putea fi clasificate după cum urmează[21]:

(i) Token-uri raportate la monedă[22]

Token-urile currency sunt reprezentate de criptomonede (e.g. Bitcoin si altele), caz în care token-ul este o monedă digitală a cărei valoare este dată de cererea și oferta de pe o platformă de tranzacționare.

O distincție importantă trebuie făcută între criptomonede sau monede care sunt native unui blockchain și token-uri care sunt create pe un blockchain, depind de blockchain-ul respectiv și sunt guvernate de contracte inteligente. Această diferențiere se face în funcție de nivelul tehnic în care respectivul activ este construit.

(ii) Token-uri care acordă drepturi de dezvoltare[23]

Governance token furnizează dreptul de a participa în dezvoltarea platformei respective.

(iii) Token-uri în legătură cu drepturi pe o platformă[24]

Utility token (de ex. pe rețeaua Ethereum) poate lua forma unor drepturi care pot fi folosite pe o platformă pentru achiziția și tranzacționarea de bunuri și servicii pe respectiva platformă.

(iv) Token-uri raportate la valori mobiliare[25]

Security token (securities) reprezintă valoarea unui activ suport. Dar deținerea token-ului nu implică ca deținătorul are și părți sociale din emitentul token-ului.

(v) Token-uri în legătură cu participații[26]

Equity token este asemănător cu security token, dar deținerea lui implică și deținerea de participații la profit, taxe ale platformei etc.

(vi) Token-uri de finanțare[27]

Funding token este un vehicul de finanțare al proiectului respectiv prin sumele obținute din vânzarea token-urilor (de exemplu, în cadrul unei emisiuni inițiale de monedă (initial coin offering)).

(vii) Token-uri raportate la active[28]

Asset token reprezintă dreptul de proprietate asupra unui activ.

(viii) Token-uri nefungibile[29]

Un NFT este reprezentat de unități de date nefungibile stocate pe un blockchain[30].

2.2. Aplicații practice ale unui token

Posibile aplicații practice ale unui token și ale blocurilor aferente sunt identificate în cazurile următoare:

(i) În domeniul publicității imobiliare sunt proiecte de aplicații blockchain în care drepturile aferente părților implicate în asemenea tranzacții sunt încorporate în token-uri și înregistrate în blockchain, eliminând posibilitatea înregistrărilor frauduloase în registrele de publicitate imobiliară și întărind principiul opozabilității față de terți a înscrierilor în aceste registre.

Având în vedere limitările existente în România cu privire la transferul unei proprietăți imobiliare (e.g. încheierea contractului în formă autentică), acest proces de transfer al unui token care include dreptul de proprietate asupra unui imobil, ar putea, de exemplu, să conțină o cheie suplimentară a unui notar public care să suplinească prezentarea fizică a părților în fața unui notar public pentru încheierea unui act translativ de proprietate. În acest caz, va fi necesar să fie îndeplinite și formalitățile de publicitate în cartea funciară (art. 1676 Cod civil), iar verificarea identității părților sa se facă prin mijloace de identificare la distanță.

(ii) Un alt posibil exemplu de tranzacție a unui token care include dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat, dar pentru care nu sunt necesare formalități de înregistrare în registre speciale[31], aduce o siguranță suplimentară circuitului juridic[32]. În acest din urmă caz, transferul token-ului echivalează cu transferul proprietății (art. 1674 Cod civil), chiar dacă bunul nu a fost încă predat sau prețul nu a fost plătit.

De lege ferenda, este necesară reglementarea situațiilor referitoare la formalitățile notariale și cele de înregistrare în cartea funciară în cazul tranzacțiilor cu token-uri care vizează transferul proprietății asupra bunurilor imobile. O posibilă soluție ar fi ca toate procedurile să aibă loc automat (inclusiv autentificarea și publicitatea imobiliară) și prin închiderea blocurilor specifice prin blockchain, tranzacția să fie considerată valabil încheiată.

(iii) Prin tehnologia blockchain, de exemplu, introducerea într-un bloc, care apoi este lansat în rețea, a numărului de kilometri la fiecare revizie și a proprietarului la fiecare transfer de proprietate, ar elimina riscul de modificare a kilometrajului și ar crea o trasabilitate asupra proprietarilor (prin prezentarea tuturor proprietarilor) fiecărui autoturism în parte. Într-un astfel de caz, în România, RAR ar putea fi o instituție cu atribuții în acest sens;

(iv) Referitor la înscrierile în Registrul Comerțului, fiecare rezoluție a persoanei desemnate în ceea ce privește o societate ar putea fi introdusă într-un bloc, lansat mai apoi în rețea de către ORC, atestând astfel modificarea vizată cu privire la respectiva societate.

(v) În domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este o altă aplicabilitate a token-urilor și tehnologiei blockchain. Relativ recent, EUIPO a confirmat utilizarea tehnologiei blockchain în cadrul TMview și DesignView, care sunt cele mai mari baze de date în domeniul proprietății intelectuale.[33]

3. Reglementarea token-ului 

3.1. Necesitatea reglementării

Raporturile juridice care se nasc în cadrul economiei token și nevoia de securizare a tranzacțiilor atrag necesitatea reglementării suplimentare a token-ului. Instituțiile juridice vor fi adaptate nevoilor și cerințelor specifice token-ului.

Pentru a putea tranzacționa un token acesta trebuie să fie generat, criptat și transferat pe o platformă specializată[34]. S-a precizat că pentru a putea folosi token-ul în diverse tranzacții, acesta trebuie să fie generat anterior tranzacției[35], asigurându-se în acest mod și o transparentizare a detaliilor specifice[36]. Securizarea se face prin criptarea token-ului, iar cheia de criptare poate să fie deținută de cel care a generat token-ul și/sau de o terță parte[37]. Prin intermediul unei platforme specializate, drepturile pe care diverse token-uri la conțin pot fi liber transferate de titulari[38]. De asemenea, în contextul economiei token și al contractelor inteligente, multitudinea de situații în care este aplicabil modelul token necesită o reglementare pe categorii generice de token, care să țină seama și de dificultățile specifice ale noutății și tehnicalităților specifice acestui domeniu[39].

3.2. Cum se transferă un token sau dreptul asupra sa

Pentru ca un token să fie transferat, partea care inițiază transferul pe o rețea de tip blockchain va cesiona token-ul către cheia publică a părții care primește token-ul și va semna tranzacția cu cheia sa privată. Înainte de efectuarea transferului, în funcție de structura rețelei de blockchain, poate fi verificat în rețea dacă cel care a inițiat tranzacția are dreptul de a transfera token-ul respectiv (prin rezolvarea problemei plății duble, de exemplu, în rețeaua bitcoin). Tranzacția este apoi înregistrată într-un bloc al rețelei blockchain și vizibilă de către toți participanții, iar blocul respectiv este legat criptografic de celelalte blocuri din rețea.

Transferul unui token într-o rețea blockchain este un transfer direct (peer-to-peer), operând în mod direct de la o persoană la alta, fără necesitatea unui intermediar.

3.3. Intervenția asupra unui bloc închis

Așa cum menționam și anterior, una dintre regulile de bază ale tehnologiei blockchain[40] este aceea că odată scris și criptat, un bloc nu mai poate fi modificat. Totusi, dacă se dorește modificarea datelor dintr-un bloc este necesar să se scrie un nou bloc în care se va preciza faptul că blocul vizat este modificat. Această precizare referitoare la modalitatea de lucru în blockchain este extrem de importantă, de exemplu, în cazul încheierii unor contracte în care intervin erori materiale, fiind posibila corectarea acestora prin înscrierea informației corecte într-un nou bloc.

Deși regula este că un bloc închis nu poate fi editat, există opinii care se pronunță în sensul nevoii ca și tehnologia blockchain să se adapteze și mai mult la realitatea economico-juridică și la aplicabilitatea tot mai mare a acestei tehnologii în diverse domenii. Astfel, se dorește a se acorda posibilitatea de a edita un bloc închis doar în anumite cazuri, strict determinate și în condiții clare pentru realizarea modificărilor[41]. Considerăm însă că această regulă referitoare la blockchain, care ține chiar de esența tehnologiei, nu ar trebui să se modifice și să nu fie acordat dreptul de editare/ rescriere a unui bloc. Orice editare/ rescriere a unui bloc închis ar conduce la modificări în lanț ale celorlalte blocuri deja închise si ar fi necesara re-minarea[42] tuturor tranzacțiilor care conțin blocul editat/ rescris[43].

4. Reguli la nivel UE

La nivelul UE se intenționează crearea unui cadru juridic adecvat aplicabil finanțelor digitale. În acest sens, amintim două propuneri de regulamente și anume: (i) Propunerea de Regulament privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei 2019/1937[44] („Propunerea de Regulament privind Criptoactivele”) și (ii) Propunere de Regulament privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite[45] („Propunerea de Regulament privind DLT”).

Propunerea de Regulament privind Criptoactivele stabilește condiții pentru autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive si emitenților de token-uri raportate la active/ token-uri asimilate monedelor electronice, precum și reguli privind funcționarea acestor entități. De asemenea, sunt reglementate cerințe referitoare la publicarea informațiilor pentru emiterea de criptoactive. În înțelesul acestei propuneri de regulament, criptoactivele sunt definite în art. 3.1.1 drept „o reprezentare digitală a  valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară”, în timp ce token-ul raportat la active (art. 3.1.3) este „un tip de criptoactive care vizează menținerea unei valori stabile, prin raportare la valoarea mai multor monede fiduciare care au statut de mijloc legal de plată, a uneia sau a mai multor mărfuri ori a uneia sau a mai multor criptoactive sau a unei combinații de astfel de active.”

Propunerea de Regulament privind DLT stabilește „cerințe privind sistemele multilaterale de tranzacționare și sistemele de decontare a titlurilor de valoare care utilizează tehnologia registrelor distribuite”[46]. Acest proiect de regulament definește tehnologia registrelor distribuite (i.e. DLT[47]) drept „o categorie de tehnologii care sprijină înregistrarea distribuită a datelor criptate”.

Având în vedere scopul acestui articol, menționăm că Propunerea de Regulament privind Criptoactivele și Propunerea de Regulament privind DLT reprezintă reglementări necesare, dar care se limitează la a stabili mai cu seamă reguli în materia finanțelor digitale și care nu se referă la folosirea NFT pe scară largă. Totodată, observăm preferința pentru referirea generică la tehnologia registrelor distribuite, fără a face referire cu necesitate la blockchain, lăsând deschisă posibilitatea implementării altor DLT, posibil cu alte reguli decât blockchain. Considerăm că aceste proiecte pot să reprezinte puncte de plecare în reglementarea ulterioară a contractelor inteligente.

5. Concluzii

Transformarea digitală este omniprezentă în societatea actuală și nu mai poate fi ignorată de niciun sector al economiei. Transformările sunt atât de profunde și rapide încât putem vorbi de valuri de tehnologii noi, de la blockchain la internetul lucrurilor (IoT), la robotică și inteligența artificială.

Tehnologia blockchain poate avea implicații profunde pentru fiecare aspect al vieții noastre, de la felul în care facem tranzacții financiare, înregistrăm și transferăm drepturi, bunuri, monitorizăm trasabilitatea bunurilor și tranzacțiilor.

Ne aflăm în prezent într-o etapă în care se face tranziția de la internetul transmiterii informației la internetul transmiterii valorii si tranziția aceasta va genera noi modele economice. Tehnologia blockchain a pus deja bazele tehnice ale acestei transformări.

În tranziția către noua economie trebuie însă ajustate și conceptele juridice care stau la baza noilor modele economice. În acest sens este importantă reglementarea juridică a token-ului, acesta fiind vectorul prin care se transmite valoarea în noile modele. Este astfel nevoie și de o schimbare de paradigmă a legiuitorului, care trebuie să aibă un mod de lucru agil în reglementare pentru a putea ține pasul cu schimbările tehnologice.


[1] Blockchain este o tehnologie de tipul registrelor distribuite sau DLT (i.e. distributed ledger technology). Fiind un standard în materie și având reguli clare de aplicare, vom face referire în acest articol cu precădere la blockchain, decât la denumirea generică de tehnologie a registrelor distribuite.
Pentru detalii a se vedea aici
[2] În cazul unor blockchain private, există posibilitatea implementării de modificări.
[3] Report and application of the Government to the Parliament of the Principality of Liechtenstein concerning the creation of a law on tokens and TT service providers (tokens and TT service provider act) and the amendment of other laws, p. 5. Raportul este disponibil aici
Reglementarea din Liechtenstein cu privire la aspectele referitoare la modelul token (i.e. container token) care a intrat în vigoare în ianuarie 2020 este una dintre cele mai actuale și complete în acest domeniu, putând servi ca punct de plecare pentru o posibila reglementare și în România.
[4] Haber & Stornetta, How to time-stamp a digital document, în Journal of Cryptology 3, 99-111, 1991, disponibil aici
[5] Adam Back, Hashcash – A Denial of Service Counter-Measure, 2002. Acest articol este disponibil aici. Alte detalii sunt disponibile aici
[6] Sursa aici
[7] Double spending problem
[8] Distributed power
[9] A se vedea aici
[10] Pentru scopul acestui articol vom folosi denumirea consacrată în limba engleză și anume, aceea de „token”. O traducere literală în română ar putea fi aceea de „jeton”.
[11] Pentru o clasificare a token-urilor, a se vedea și aici
[12] Prin ICO entitățile care creează monedă virtuală își finanțează activitatea.
[13] Sursa aici
[14] Sursa aici
[15] Specificația Ethereum ERC-20 definește protocolul pentru crearea de token fungibile, iar Specificația Ethereum  ERC–721 definește protocolul pentru crearea de token nefungibile, care stă la baza pieței NFT. Detalii pot fi găsite aici
Aplicabilitatea NFT este aproape nelimitată mergând de la utilizarea sa cu privire la amintitele bunuri imobile sau lucrări de artă (în format digital sau corporal), până la documente de identitate și înregistrare autovehicule sau avioane și drepturi de proprietate intelectuală.
[16] Pentru detalii, a se vedea aici. Ca o expresie a multitudinii de elemente care pot lua forma de cripto-token, menționăm că o companie fintech din Miami (SUA) oferă produse ipotecare bazate pe moneda virtuală. Detalii sunt disponibile aici: World’s First Crypto Mortgage? Homeowners’ Insurers Don’t Hate It
[17] Modelul token stabilește baza legală pentru întreg domeniul de aplicații din economia token.
[18] Report and application of the Government to the Parliament of the Principality of Liechtenstein …, p. 6
[19] Contractele inteligente sunt rulate in special pe Ethereum, care este un blockchain considerat mai flexibil prin regulile sale decât Bitcoin (la randul sau acesta este un blockchain). A se vedea aici
[20] Este cazul unui blockchain public
[21] Oliveira/Zavolokina/Bauer/Schwaben, To Token or not to Token: Tools for Understanding Blockchain Tokens, p. 4-5, 2018, in Zurich Open Repository and Archive. Acest articol este disponibil la: aici
[22] Currency token
[23] Governance token
[24] Utility token
[25] Security token
[26] Equity token
[27] Funding token
[28] Asset token
[29] Non Fungible Token
[30] A se vedea supra Secțiunea 1.3
[31] Cum este, de exemplu, cazul autoturismelor și al motocicletelor
[32] Prin faptul că vor exista dovezi sub forma token-urilor ale acestor tranzacții și se vor cunoaște mai lesne proprietarii. A se vedea și Report and application of the Government to the Parliament of the Principality of Liechtenstein …, p. 37
[33] Christian Archambeau, Innovation and IP. Acest articol este disponibil aici
[34] Report and application of the Government to the Parliament of the Principality of Liechtenstein …, p. 36
[35] Acest pas reprezintă punerea în circulație a token-ului.
[36] Report and application of the Government to the Parliament of the Principality of Liechtenstein …, p. 37
[37] Ibid.
[38] Ibid.
[39] Id., p. 38
[40] În acest caz ne referim la un blockchain public.
[41] În acest sens, Accenture, Editing the uneditable blockchain. Acest articol este disponibil aici
[42] Termenul consacrat este cel de mining (engl.) si desemnează activitatea prin care o tranzacție este validată, fiind astfel adăugată la blockchain.
[43] In practică acest lucru este extrem de greu de implementat, dacă nu chiar imposibil, dacă avem în vedere situații juridice complexe (e.g. transferuri de acțiuni, unități de fond, etc.), precum și efortul de minare pe care il implica o astfel de situație. A se vedea aici
[44] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937, document disponibil aici
[45] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, document disponibil aici
Propunerea de Regulament privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar este, de asemenea, inclusă în pachetul privind finanțele digitale și prin care se stabilesc cerințe uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice care susțin procesele operaționale ale entităților financiare. Aceasta propunere legislativă este disponibilă aici
[46] Art. 1.1
[47] Distributed ledger technology. Blockchain este o tehnologie de tip DLT (a se vedea și supra. Nota subsol 1).


Adrian-Ștefan Sacalschi, LL.M.
Florentin Giurgea, LL.M.

* Acest articol reflectă doar opiniile, interpretările și concluziile personale ale autorilor.
Acest articol în ansamblul sau, precum și informațiile și detaliile conținute nu reprezintă și nu pot fi construite ca fiind recomandări sau sugestii de investiții în criptomonede, token-uri sau instrumente similare ori asemănătoare.

Secţiuni: Cyberlaw, Opinii, Selected | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO