Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Cătălin Predoiu, despre desființarea SIIJ: Între propunerea MJ și avizul CSM există uniformitate, coerență și armonizare de opțiune legislativă
24.02.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Drept penal, Lege 9, Procedură penală, Proiecte legislative, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Miercuri, 23 februarie 2022, Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului României, a declarat: „Voi face câteva considerații în legătură cu conținutul normativ al proiectului și voi încheia cu câteva considerații legate de contextul reglementărilor.

Așadar, proiectul își propune să desființeze Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cum ați spus și dumneavoastră, un obiectiv în cadrul Programului de guvernare și, în același timp, un obiectiv al MCV pe justiție, desfășurat cu CE. Principalele reglementări pleacă de la însuși scopul acestei propuneri de lege, respectiv desființarea SIIJ, urmată de preluarea competenței SIIJ de către parchete, cauzele urmând a fi instrumentate doar de procurori anume desemnați în acest sens, potrivit unei proceduri propuse prin proiectul de lege.

Competența va fi preluată de către: 1. Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul PICCJ, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai CSM, judecătorii ICCJ și procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecători de la Curțile de Apel și Curtea militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe. 2. Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunalele militare și de procurorii de la Parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe. Procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane doar dacă, subliniez, doar dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale cauza nu poate fi disjunsă. Regula fiind de disjungere. Procurorii anume desemnați sunt selectați în urma unei proceduri, la propunerea plenului CSM de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție, pentru o perioadă de patru ani, care poate fi reînnoită pentru încă 4 ani. Numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică este de 14, iar numărul maxim de procurori din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel este de 3. Condițiile de desemnare pentru procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică sunt următoarele: grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție, 15 ani vechime în funcția de procuror, calificativ foarte bine la ultimele două evaluări profesionale, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani, conduită morală ireproșabilă, experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Condițiile pentru desemnarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel sunt: vechime de cel puțin 12 ani în funcția de procuror, calificativ foarte bine la ultimele două evaluări profesionale, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani, conduită morală ireproșabilă și, de asemenea, experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Încetarea calității de procuror desemnat se dispune de către procurorul general, la propunerea CSM, în cazuri anume prevăzute de lege, respectiv ineficiență profesională, la cererea procurorului desemnat, situația unei sancțiuni disciplinare, imposibilitatea exercitării atribuțiilor sau mutarea procurorului într-o altă secție a Parchetului, delegare, detașare sau transfer.

Plenul CSM propune procurorului general al PICCJ procurorii ce urmează a fi desemnați în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Aș dori, de asemenea, să menționez că proiectul de lege a fost avizat de către CSM fără observații și de către Consiliul Legislativ.

În ceea ce privește contextul emiterii proiectului de act normativ aș vrea să menționez că obiectivul este menționat în cadrul rapoartelor MCV, ca un restant, și că este imperios ca România să aducă o reglementare care să îndeplinească acest obiectiv, respectiv să desființeze SIIJ. De asemenea, aș menționa faptul că în legătură cu această chestiune au fost deja emise trei avize de către Comisia de la Veneția, respectiv avizul 924 din 2018, avizul 950 din 2019 și avizul 1036 din 2021, pe care le-am avut în vedere atunci când am procedat la redactarea proiectului de lege.

Aș menționa, de asemenea, că Grupul Statelor Împotriva Corupției, GRECO, Consiliul Europei, a menționat într-un raport ad-hoc, adoptat la 23 martie 2018, necesitatea desființării acestei secții.

S-au făcut câteva demersuri anterioare cu privire la desființarea acestei secții, unul dintre ele a fost menționat deja de către doamna senator, membră a Comisiei, au fost și altele, toate rămase fără rezultat, cauza principală a acestor eșecuri anterioare fiind faptul că proiectele nu au reușit să întrunească și să obțină avizul pozitiv al CSM, garantul independenței justiției, consiliu care reprezintă sistemul judiciar, alături de ICCJ.

În ceea ce privește modalitatea de promovare a proiectului, încă de la preluarea mandatului, doresc să informez onorata comisie senatorială, faptul că am întreprins foarte multe și intense consultări în cadrul sistemului judiciar și nu numai, inclusiv cu Comisia Europeană. Am dorit să aflăm care este opinia, respectiv opiniile reprezentanților asociațiilor magistraților, membrilor CSM, magistraților cu experiență, lideri din sistem recunoscuți. Am discutat cu foarte mulți parlamentari, cu vicepreședinta CE, cu Comisarul pe Justiție, în două, respectiv trei rânduri, am discutat cu alți miniștri de justiție din Europa, despre modalitățile în care se poate construi o soluție astfel încât să ne atingem obiectivul și această atingere a obiectivului să fie luată în considerare la redactarea viitorului raport MCV. Ceea ce am constatat în interiorul sistemului judiciar nu a fost o noutate, ci a fost o confirmare a ceea ce cunoșteam deja, dar eram obligat să verific din nou, la începutul mandatului, și anume că există două opinii conturate cu privire la acest subiect. În discuții, noi am plecat de la o realitate care arăta în felul următor: o parte din asociații mi-au cerut deschis să nu procedez la desființarea SIIJ; alte trei asociații din cele șase existente, vorbesc de asociațiile magistraților, mi-au cerut imperios să procedez imediat la desființarea SIIJ. Cum știți deja și în spectrul politic există o diversitate de opinii, asta a fost o primă chestiune, o primă problemă pe care o aveam de rezolvat: cum să redactăm un proiect de lege astfel încât să ne atingem obiectivul și să satisfacem și așteptările sistemului judiciar. Mi se pare firesc ca Ministerul Justiției să ia în calcul aceste așteptări din sistemul judiciar. În plus, chiar într-unul din avizele Comisiei de la Veneția, în avizul 1036 din 2021, se spune că un demers legislativ eficient nu poate fi făcut decât cu acordul reprezentanților sistemului judiciar. Demers eficient. Ideea de eficiență conduce la ideea de funcționalitate a sistemului pus în operă după ce desființăm SIIJ. De aceea, am condus aceste consultări intense și repetate cu CSM, care este reprezentantul sistemului judiciar alături de Înalta Curte și este garantul independenței justiției. De aceea, mi-am propus ca obiectiv de etapă obținerea unui aviz pozitiv din partea CSM, astfel încât și sarcina Parlamentului să fie facilitată de existența unui acord de opinii în ceea ce privește conținutul reglementării, între Ministerul Justiției, deci Executiv, și CSM, garantul independenței justiției. Nu am dorit și am făcut toate demersurile să nu ajung în situația de a pune Parlamentul în fața unei opțiuni dificile. Pe ce cale să merg? Pe calea propusă de Executiv sau pe calea propusă de CSM, dacă cele două s-ar fi contrazis. Aceste este motivul pentru care noi am redactat proiectul ținând cont de aceste consultări. Am redactat proiectul ținând cont și de recomandările Comisiei de la Veneția, cu trei avize deja existente pe masă. Eu sunt conștient că orice proiect de lege elaborat într-un astfel de context comportă discuții și sunt gata să le port. Dar eu cred că MJ, cel puțin până în acest punct, și-a îndeplinit obiectivele, respectiv a obținut consensul, are un proiect de lege, l-a propus Parlamentului, iar Parlamentul poate să dezbată acest proiect în condițiile în care, între propunerea ministerului și avizul CSM, există uniformitate, coerență și armonizare de opțiune legislativă.

Deci acesta este motivul pentru care astăzi, în fața dumneavoastră, susțin acest proiect, așa cum am făcut-o și la Camera Deputaților.”

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti