Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

De ce un CSM slab nu obţine niciodată nimic?!
25.02.2022 | Ciprian TIȚA

Secţiuni: Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Ciprian Tița

Ciprian Tița

Potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Constituţia României, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este garantul independenţei justiţiei.

Întrebarea legitimă, pe care ar trebui să şi-o adreseze oricine, este „de ce are nevoie justiția de un organism care să îi garanteze independenţa?”, în condițiile în care actul fundamental legal pe care este construit Statul Român modern şi democratic este Constituția României, unde independenţa justiției este garantată juridic în dispozițiile art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 124-126 din legea fundamentală, şi detaliată corespunzător în dispozițiile relevante din aşa numitele legi ale justiției, LEGEA nr. 303 din 28 iunie 2004 (republicată) privind statutul judecătorilor și procurorilor şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată).

Fără a intra în filosofia dreptului constituțional, răspunsul practic pe care se impune să îl oferim la această întrebare este că justiția are nevoie de o administrare eficientă şi unitară pentru a funcționa independent. Deci, independența pe care o garantează Consiliul Superior al Magistraturii este una funcțională, pragmatică, deoarece un stat modern şi democratic nu poate fi imaginat fără o consacrare juridică la cel mai înalt nivel a independenței justiției cu toate corelativele ei (imparțialitate, inamovibilitate a judecătorilor, etc.).

Astfel cum am afirmat într-o opinie anterioară[1] „Nu poți avea o justiţie eficientă atunci când în foarte multe instanţe judecătoreşti ai un volum de dosare cu mult peste nivelul normal acceptat, când ai instanţe subdimensionate atât efectiv cât şi schematic cu numărul de judecători care trebuie să îndeplinească actul de justiţie, când judecătorii din activitate nu au personal auxiliar suficient să îi sprijine în exercitarea atribuțiilor prin efectuarea de activităţi administrative şi judiciare potrivit dispoziţiilor legale, când în multe dintre instanţe condiţiile fizice de muncă sunt departe de a fi corespunzătoare, când ai zeci de mii de cauze repetitive în care s-a cristalizat deja o practică unitară şi permiți în continuare soluționarea acestora în aceeași procedură ca şi celelalte, ducând în acest fel la o încărcare nejustificată a volumului de activitate al fiecărei persoane implicate în actul de justiţie, când cazurile de jurisprudență neunitară s-au înmulțit foarte mult, când mecanismele de unificare a practicii sunt greoaie, când imaginea justiției este pătată constant prin diverse manifestări ale dreptului la liberă exprimare, greşit înţeles şi exercitat, iar singurul remediu este dat de nişte comunicate lipsite de un efect real.”

O justiţie unită înseamnă obiective comune pentru întreaga magistratură, caracterizată de integritate, transparență și responsabilitate, o jurisprudență unitară, toate acestea făcând-o un reper unic în societatea românească.

Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ ), în planul său strategic pentru 2018-2021, a menţionat că: „pentru a menține statul de drept, Consiliile judiciare sau organismele independente similare trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura menținerea unui sistem judiciar deschis și transparent.”[2]

Începând cu anul 2011 (cred că şi anterior), cu ocazia fiecărui nou ales Consiliu Superior al Magistraturii, așteptările magistraturii au fost mari şi totodată legitime în a i se livra rezultate de la noul organ colegial care are misiunea de a garanta funcţional independenţa justiţiei în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme spinoase care afectează actul de justiţie chiar în esenţa sa apriorică, şi anume calitatea acestuia, căci nu poţi vorbi despre dreptate fără calitate.

Întrebarea de bun simţ pe care trebuie să şi-o pună fiecare judecător român (şi nu numai) este: „ Cât şi ce a făcut în toţi aceşti ani Consiliul Superior al Magistraturii astfel încât fiecare judecător din orice grad de jurisdicţie are în prezent asigurat un volum optim de activitate în condiţii de muncă corespunzătoare, care să nu îl deturneze mental de la activitatea sa de restabilire a dreptăţii în cauzele pe care le judecă?”.

Răspunsul îl veţi da fiecare în forul dumneavoastră interior.

Tăria unei echipe stă în unitatea sa şi în coordonarea eficientă a eforturilor în îndeplinirea obiectivelor propuse, cu consecinţa obţinerii rezultatelor aşteptate atât de membrii echipei, cât şi de cei pe care îi reprezintă.

Poate unii vor răspunde că Consiliul a avut unitate în diversitate şi tărie în diplomaţie.

Încerc (ca o variantă de a gândi lucrurile) să înţeleg cele două mandate de Consiliu (raportat strict la problemele sistemice cu care se confruntă justiţia română, expuse anterior, şi care nu sunt deloc noi) în cheia dată de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare care a concluzionat că obligaţia de manifestare a rezervei şi discreţiei de către judecător presupune o balanţă între drepturile judecătorului ca cetăţean şi obligaţiile legate de exercitarea funcţiei sale[3]. Deşi Adunarea a avut în vedere alte aspecte când a emis această concluzie, nu pot face abstracție de rezerva şi discreţia cu care a acţionat Consiliul Superior al Magistraturii în această perioadă în abordarea problemelor prezentate, care au rămas nesoluționate şi în prezent.

Pentru că, cel puţin în actualul mandat (mai viu în mintea noastră – Slavă Domnului că L-a înzestrat pe om cu darul uitării), percepţia mea personală şi altor judecători este că Consiliul Superior al Magistraturii şi-a îndeplinit într-un mod cel puţin judicios obligaţia de manifestare a rezervei şi discreţiei ca organ colegial care administrează sistemul judiciar în tot ce a însemnat furnizarea de rezultate concrete cu privire la volumul optim de activitate al unui judecător, şi la o politică de resurse umane coerentă şi cu o viziune pe termen lung , rezultând în acest moment o justiţie obosită şi hăituită în care pensionările curg lanţ, iar locul judecătorilor care au exercitat acest serviciu public până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare a rămas gol, Tribunalele şi Curţile de Apel (a căror responsabilitate este foarte mare, fiind instanţe de control judiciar) fiind practic golite de magistrați cu experiență.

„Lăsaţi-mă să vă spun secretul care m-a condus la împlinirea ţelului meu. Tăria mea constă numai în tenacitatea mea.” a spus odată un mare savant.

Anul 2022 este un an esenţial în parcursul următor al justiției române. Analiza pragmatică a bilanţului activităţii pe toţi cei şase ani de mandat ai Consiliului Superior al Magistraturii, cum a pornit la acest drum, cum a fost călătoria în slujba cetățenilor şi a magistraților şi care este destinația la care a ajuns (este cea dorită?). De asemenea, poate însemna un început nou.

„Începutul este jumătatea întregului.”


[1] Disponibil aici
[2] Planul strategic al RECJ 2018-2021, pagina 2: aici
[3] În anul 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicităţii Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfăşurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010.


Judecător Ciprian Tiţa
Preşedintele Tribunalului Specializat Argeş

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti