Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Tribunalul Bihor. Restituirea cauzei la Parchet. Emiterea rechizitoriului fără respectarea dreptului de consultare a dosarului de către avocatul inculpatului
01.03.2022 | Răzvan DOSEANU

Secţiuni: Drept penal, Jurisprudență, Jurisprudență Tribunale, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Răzvan Doseanu

Răzvan Doseanu

Extras din încheierea finală de cameră preliminară nr. 234/2021 din 20 decembrie 2021:

”Potrivit art. 94 alin. 1 Cod procedura penală „avocatul părților și al subiecților procesuali principali are dreptul de a solicită consultare a dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv”.

Astfel, normă legală precitată anterior instituie în drept distinct al avocatului părților și al subiecților procesuali de a avea acces la dosarul de urmărire penale, cu consecință firească a luării la cunoștință despre actele de urmărire penale efectuate în cauza și a probelor administrare în cursul urmăririi penale, până la dată consultării.

Dispozițiile legale incidente reglementează modalitatea concretă prin care se asigura în mod efectiv și concret dreptul la consultarea dosarului de urmărire penală, acesta neputând fi cenzurat în mod abuziv. Singură excepție instituită este cea reglementată de disp. art .94 alin. 4 C.p.p. și din care rezultă că restricționarea este posibilă în cazul în care procurorul apreciază că s-ar putea aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale. În toate cazurile, această restricționare nu se poate dispune pentru mai mult de 10 zile, după punerea în mișcare a acțiunii penale și, în nicio situație, nu poate fi restricționat accesul avocatului asupra declarațiilor părții sau ale subiectului principal pe care îl asista sau îl reprezintă.

În consecință, se reține că dreptul de acces la conținutul dosarului de urmărire penală al avocatului este un drept distinct de dreptul de a participa la efectuarea actelor de urmărire penală.

În context, analiza judecătorului de camera preliminară de la instanța de fond, prin raportare la faptul că avocatul nu a participat la efectuarea unui act de urmărire penală și, prin aceasta, a înțeles să renunțe la dreptul sau de a avea acces la dosar sau că a fost informat despre faptul că s-a propus soluția de trimitere în judecată și, prin aceasta, a fost informat, pentru a se justifica soluția de respingere, este profund eronată.

Potrivit dispozițiilor legale în materie, respectiv art. 286 și art. 56 alin. 1 Cod procedura penală, procurorul este organul de urmărire penală care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale și supraveghează că actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale.

De asemenea, potrivit art. 94 Cod procedură penală, procurorul este organul de urmărire penală care are dreptul de dispoziție, de a permite consultarea dosarului de urmărire penală și tot acesta poate exercita și opoziția, prin restricționarea dreptului, în condițiile prevăzute de lege.

Într-adevăr, potrivit disp. art. 94 alin. 3 Cod procedură penală, pentru exercitarea dreptului la consultare, procurorul stabilește data și durata consultării, acest drept putând fi delegat organului de cercetare penală.

În cauză, instanța constată că procurorul a admis cererea avocatului de a consulta dosarul de urmărire penală, însă a delegat organului de urmărire penală dreptul de a stabili, în concret, data și ora de acces, demersuri procedurale care se circumscriu condițiilor de legalitate.

Însă, având în vedere că dosarul de urmărire penală a ieșit din custodia organului de cercetare penală, în mod consecutiv, la dată de 23.06.2021 respectiv la data admiterii cererii formulate de apărătorul ales, organul de cercetare penală din cadrul Postului de Poliție Campani întocmise deja referatul cu propunere de trimitere în judecată a inculpaților, iar dosarul penal fusese înaintat la Poliția orașului Stei la data de 14.06.2021 și, mai apoi, dosarul penal nr. ###/P/2020 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș la data de 05.07.2021, procurorul avea îndatorirea să faciliteze accesul la dosarul de urmărire penală, atât pe perioada cât dosarul s-a aflat în custodia organelor de cercetare penală, cât mai ales după acest moment, respectiv după data de 05.07.2021.

Or, deși dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș la data de 05.07.2021 și rechizitoriul a fost emis la data de 15.07.2021, în tot acest interval de timp nu s-a asigurat accesul efectiv la dosarul de urmărire penală, prin comunicarea datei și orei, spre informarea avocatului și pentru a se asigura, pe de o parte, executarea ordonanței din data de 23.06.2021 și, pe de altă parte, pentru a fi îndeplinite actele procedurale în conformitate cu dispozițiile legale incidente.

În concret, instanța de control judiciar reține că nu a fost comunicat avocatului inculpaților data și ora de consultare a dosarului de urmărire penală. Prin această omisiune procedurală se reține că au fost încălcate disp. art. 94 Cod procedură penală, în ansamblul sau, încălcare care nu a fost îndreptată în cursul urmăririi penale.

Vătămarea corespondența încălcării normei legale este una evidență, constând în imposibilitatea de a fi exercitat dreptul de a fi consultat dosarul de urmărire penală, drept atribuit de legiuitor, în mod distinct de drepturile inculpaților, avocatului acestora.

Sancțiunea incidentă în cauză nu este prevăzută în mod special de lege, aceasta având aptitudinea să se încadreze în cadrul normelor prev. de art. 282 Cod procedură penală care reglementează instituția nulității relative.

Însă, în cauză, se reține că, în mod abstract, dreptul la consultarea dosarului de către avocatul inculpaților a fost recunoscut de organul de urmărire penală și i s-a dat efect prin emiterea ordonanței. Ceea ce a fost contrar legii, a constat, în fapt, în punerea în imposibilitate a avocatului inculpaților de a consulta dosarul și de a exercită acest drept în mod efectiv, prin omisiunea de a emite acte de procedura de punere în executare a actului procesual de dispoziție, constând în acordul procurorului de acces la dosar.

În consecință, sancțiunea nulității nu se poate aplica asupra unui act de procedură care nu a fost emis, aceasta putând fi extinsă asupra actelor procesuale subsecvente, în legătură directă cu dreptul încălcat.

Astfel, pentru a identifica sancțiunea și actul procesual supus sancțiunii, instanța este ținută a face o scurtă considerație teoretică asupra actului de sesizare.

În privinţa actului de sesizare, conţinutul și forma rechizitoriului sunt reglementate de disp. art. 328-329 C.pr.pen.

Pentru a se stabili care este conţinutul evaluării pe care judecătorii sunt chemați să o efectueze asupra rechizitoriului, trebuie întâi surmontată dificultatea provenind din aceea că legiuitorul a folosit, în mod inconsecvent, două noţiuni diferite în cadrul acestei instituţii; art. 342 C.p.p. se referă la verificarea “legalităţii sesizării instanţei”, dar în cuprinsul art. 345 şi art. 346 C.p.p., este folosită sintagma“neregulitatea” rechizitoriului, iar soluţiile camerei preliminare sunt stabilite prin raportare la diferite tipuri de “neregularităţi” şi la poziţia procurorului faţă de acestea.

Prin urmare, trebuie stabilit dacă cele două noţiuni, de nelegalitate şi de neregularitate, sunt sinonime ori, în caz contrar, care este raportul dintre acestea. Judecătorul apreciază că cea mai corectă şi adecvată interpretare a celor două noţiuni este aceea că ele se găsesc în raport gen-specie, respectiv că noţiunea de “neregularitate” are un sens mai larg, care îl include şi pe acela de “nelegalitate’.

Astfel, prin nelegalitate se va înţelege orice încălcare a vreunuia dintre dispoziţiile legale care reglementează emiterea rechizitoriului şi sesizarea instanţei, iar prin neregularitate , orice aspect care determină inaptitudinea rechizitoriului de a sesiza valabil instanţă, fie că este vorba de un aspect de nelegalitate propriu-zisă, fie că este vorba de un aspect ţinând de întocmirea necorespunzătoare a actului de sesizare.

Fiind stabilite limitele și obiectul controlului de legalitate asupra actului de sesizare, instanța are în vedere aplicarea disp. art. 327 alin. 1 Cod procedură penală, norma legală care instituie o obligație de control asupra actelor de urmărire penală, atribuită exclusiv procurorului și potrivit cărora, anterior emiterii rechizitoriului, pe lângă caracterul complet al urmăririi penale, este necesară și verificarea legalității actelor de urmărire penală și a probelor administrate în cauză.

Or, odată cu finalizarea fazei de urmărire penală, procurorul avea îndatorirea să verifice dacă au fost respectate dispozițiile legale în desfășurarea urmăririi penale, ocazie cu care ar fi trebuit să constate că nu a fost acordat accesul la dosarul de urmărire penală, prin faptul că s-a omis punerea în executare a ordonanței prin care s-a dispus exercitarea acestui drept.

Neprocedând într-o atare manieră, actul de sesizare a instanței este lovit de o cauză de nelegalitate, prin încălcarea disp. art. 94 Cod procedură penală și a disp. art. 10 Cod procedură penală coroborat cu disp. art. 327 alin. 1 Cod procedură penală, având în vedere că prin refuzul de acces la dosarul de urmărire penală, drept procesual atribuit în mod distinct avocatului inculpaților, a fost încălcat și dreptul la apărare a acestora din urmă, ambele drepturi fiind în relatie de interdependență procesuală. Accesul persoanei specializate la dosarul de urmărire penală, în speță, a unui avocat, asigura exercitarea tuturor drepturilor procesuale ale inculpaților în faza de urmărire penală în mod efectiv, specialistul având competență legală și procesuală și expertiză de a le exercită în interesul și în numele clienților pe care îi reprezintă.

În consecință, contrar cererii formulată de inculpați de a fi sancționat și referatul de terminare a urmăririi penale, instanța de control reține că sancțiunea de nelegalitate poartă doar asupra actului procesual dat în competența exclusivă a procurorului, acesta având și competența de a supune controlului de legalitate a întregii urmări penale.

(…)

Examinând actul de îndreptare înaintat cauzei de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, judecătorii de cameră preliminară de la Tribunalul Bihor constată următoarele:

Raportat la momentul procesual descris de art. 346 C. pr. pen., în situația în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare, există una dintre cele patru  variante:

1. Procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 346 alin. (3) lit. c) teza I C. pr. pen.

2. Procurorul răspunde, dar nu remediază neregularitățile actului de sesizare – în această situație, judecătorul de cameră preliminară are două posibilități: în raport de prevederile art. 346 alin. (3) lit. a) C. pr. pen., restituie cauza la parchet, dacă neregularitatea constatată atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; în raport de prevederile art. 346 alin (4) C. pr. pen., dispune începerea judecății, în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, dacă acestea nu atrag imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății.

2. Procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată. Menţinerea sau nu a dispoziţiei de trimitere în judecată nu poate fi decât actul procesual al procurorului care a emis rechizitoriul iniţial.

4. Procurorul nu răspunde în termenul prevăzut de art. 345 alin. (3) C. pr. pen. (5 zile de la comunicarea încheierii), motiv pentru care judecătorul dispune restituirea cauzei, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a)  C. pr. pen.coroborat cu disp.art.346 alin.4 C.pr.pen., daca neregularitatea nu a fost remediate si aceasta atrage imposibilitatea stabilirii obiectului si a limitelor judecatii.

Ipoteza constatării nelegalității actului de sesizare nu este reglementată în mod distinct de legiuitor în cadrul soluțiilor ce se pot pronunța în cadrul camerei preliminare, după distincția indicată de instanța anterior, prin încheierea intermediară, respectiv relația de conexitate dintre nelegalitate și neregularitate.

## toate acestea, instanța de control judiciar reține că situațiilor similare li se pot aplica instituțiile reglementate în mod special de legea procesuală penală, indiferent dacă instanța constată o nelegalitate a actului de sesizare sau o neregularitate a acestuia. În concluzie, soluțiile prevăzute de art. 346 Cod procedură penală sunt aplicabile și în cazul în care instanța constată nelegalitatea actului de sesizare, nu numai neregularitatea acestuia.

Trecând mai departe în analiză, se reține că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în etapa procedurii remediu prev. de art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, optează pentru menținerea dispoziției de trimitere în judecată, deși, pe fond, reiterează susținerile corespondențe și care au fost supuse analizei anterioare, motiv pentru care nu vor fi avute în vedere.

Însă, având în vedere că Ministerul Public menține dispoziția de trimitere în judecată, aspect care leagă instanța în soluționarea prezenței, independent de motivele de fond, dreptul de dispoziție procesual fiind repartizat spre competență exclusivă a procurorului de caz din această perspectiva, se constată că sunt incidente disp. prev. de art. 346 alin. (3) lit. a) C. pr. Pen., respectiv când se impune restituirea cauzei la parchet întrucât remediul identificat este unul care impune această rezolvare a camerei preliminare.

Afirmă instanța de control despre remediul adecvat cauzei, că fiind cel al restituirii cauzei la parchet, în condițiile în care s-a constatat nelegalitatea actului de sesizare prin încălcarea dreptului la apărare a inculpaților și dreptul de consultare a dosarului de către avocatul inculpaților, drept procesual component al primului.

În concret, remediul procesul apt să îndrepte nelegalitatea constatată anterior este cel al obligării organului de urmărire penală de a relua urmărirea penală și de a face aplicarea dispozițiilor legale incidente în mod concret și efectiv și nu doar la nivel iluzoriu și formal. Cum asigurarea dreptului la consultarea dosarului este unul specific doar fazei de urmărire penală, o atare încălcare este incompatibilă de a fi remediată în celelalte faze ale procesului penal, art. 94 Cod procedură penală, că obligație procesuală pozitivă, fiind exclusiv atribuită organului de urmărire penală și nu instanței de judecată.

În atare context, instanța de control judiciar reține că singurul remediul adaptat încălcării legii este restituirea cauzei la parchet, procesul penal nefiind apt de a continua în condiții de legalitate spre faza de judecată.

Dat fiind considerentele indicate anterior, în temeiul art. 347 rap. la art. 346 alin. 3 lit. a) C.pr.pen. instanța de control judiciar va dispune restituirea cauzei nr. ###/P/2020 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În temeiul art. 347 rap. la art. 346 alin. 3 lit. a) C.pr.pen. dispune restituirea cauzei nr. ###/P/2020 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 20.12.2021.”

Av. Răzvan Doseanu, DOSEANU & ASOCIATII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti