Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

ÎCCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc până la data soluţionării în primă instanţă a contestaţiei la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de executare
28.02.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: Dezlegarea unor chestiuni de drept, Jurisprudența ÎCCJ, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 28 februarie 2022, a fost publicată Decizia nr. 81/2021 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la unele chestiuni de drept

I. Titularul şi obiectul sesizării

Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă a dispus, prin Încheierea din 9 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 10.415/300/2019/a1, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

1. interpretarea dispoziţiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, sub aspectul lămuririi sintagmei «hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu», respectiv limitele verificării pe care instanţa de judecată este obligată să o facă pentru verificarea incidenţei cazului de suspendare obligatorie a executării silite, respectiv:

– dacă analiza incidenţei cazului de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă este limitată la o verificare pur formală a exhibării unui înscris căruia îi este conferit prin lege cu titlu general caracterul de titlu executoriu;

– sau dacă analiza incidenţei cazului de suspendare obligatorie a executării silite prevăzut de art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă implică şi o pipăire a aspectelor circumstanţiale, dincolo de verificarea pur formală a exhibării unui înscris căruia legea îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu, aspecte care ar susţine existenţa derulării unei executări peste limitele titlului executoriu (se urmăreşte satisfacerea unei alte creanţe decât cele cuprinse în titlul executoriu, se urmăresc alte bunuri decât cele aduse în garanţie, există incidente care ar duce la înlăturarea caracterului executoriu al acestuia – de exemplu, prescripţia);

2. interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv a limitelor în care suspendarea obligatorie a executării silite produce efecte, în sensul dacă:

– suspendarea obligatorie a executării silite, dispusă în temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă, este supusă aceloraşi limitări temporale ca suspendarea facultativă dispusă în temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea şi aplicarea stabilită prin Decizia nr. 2/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în sensul că produce efecte până la soluţionarea în primă instanţă a contestaţiei la executare;

– sau suspendarea obligatorie a executării silite, dispusă în temeiul art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în considerarea gravităţii motivelor pentru care poate fi dispusă, nu este supusă aceloraşi limitări temporale ca suspendarea facultativă, efectele acesteia producându-se până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare;

3. interpretarea şi aplicarea sintagmei «altei cereri privind executarea silită» din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă soluţionarea apelului formulat împotriva hotărârii primei instanţe cu privire la contestaţia la executare se circumscrie noţiunii de «altă cerere privind executarea silită», fiind admisibilă astfel formularea unei cereri de suspendare a executării silite până la soluţionarea definitivă;

4. subsecvent problemei de drept de la pct. 3 – interpretarea şi aplicarea sintagmei «instanţa competentă» din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei se poate formula în calea de atac exercitată împotriva soluţiei pronunţate în contestaţia la executare sau în calea de atac formulată împotriva soluţiei pronunţate cu privire la suspendarea executării silite”.

II. Analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, examinând sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a subliniat următoarele:
[…]

71. Divergenţa între opiniile teoretice exprimate de instanţele naţionale pare să fi fost determinată de analiza comparativă a textelor cuprinse în art. 719 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă şi de înţelegerea trunchiată a procedurii de parcurs, astfel cum aceasta rezultă din textele de lege incidente şi cum a fost descrisă în Decizia nr. 2/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

72. Potrivit art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea.(…)”

73. În conformitate cu art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, „Suspendarea executării este obligatorie şi cauţiunea nu este necesară dacă hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu”.

74. Ambele texte citate reglementează ipoteze ale suspendării executării silite – ca incident cu caracter de excepţie, prin care se temporizează procedura execuţională pentru o anumită perioadă de timp.

75. Astfel, dacă art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează o suspendare facultativă a executării silite, posibil a fi adoptată pentru motive temeinice, toate ipotezele alin. (4) al aceluiaşi articol, nu doar cea supusă dezlegării în sesizarea de faţă, definind legal motivele temeinice, reglementează cazuri de suspendare obligatorie.

76. Diferenţa între cele două alineate ale art. 719 din Codul de procedură civilă derivă, aşadar, nu neapărat dintr-o gravitate sporită a ipotezelor în care suspendarea este o măsură obligatorie, necondiţionată de plata cauţiunii, ci din calificarea legală a ipotezelor enumerate limitativ în alin. (4) ca motive temeinice.

77. Această concluzie se impune, deoarece şi în cazul în care suspendarea este acordată în temeiul art. 719 alin. (1) din cod, şi în cazul când este întemeiată pe alin. (4) al aceluiaşi articol, împrejurările de fapt şi de drept care o justifică nu sunt altceva decât „motive temeinice”, fie apreciate ca atare de judecător, fie calificate de lege.

78. De aceea, şi suspendarea prevăzută de art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă se acordă în condiţiile alin. (1) al aceluiaşi articol, evident sub rezerva limitelor în care textul în dezbatere, derogând expres de la regulă, anihilează dreptul de apreciere asupra oportunităţii măsurii suspendării şi renunţă la cerinţa plăţii unei cauţiuni.

79. Aşa fiind, dezlegările oferite prin Decizia nr. 2/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii sunt incidente pe deplin şi în cazul suspendării obligatorii.

80. Ca atare, nu doar din perspectiva analizei semantice a terminologiei legii, ci şi din cea a efectelor juridice ale hotărârii judecătoreşti pronunţate în primă instanţă în contestaţia la executare, se impune concluzia că suspendarea obligatorie a executării silite este supusă aceloraşi limitări temporale precum cea facultativă.

81. Examinarea de detaliu a considerentelor Deciziei nr. 2/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în special a paragrafelor 75 şi 76, relevă şi inadmisibilitatea demersului prin care cererea de suspendare obligatorie a executării silite ar putea să fie reiterată în calea de atac.

82. Hotărârile instanţei de executare sunt, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă, executorii, caracter care le reflectă aptitudinea de a determina, prin însăşi pronunţarea lor, modificări în ordinea juridică.

83. Astfel, efectele pronunţării unor asemenea hotărâri presupun ca, în cazul admiterii contestaţiei la executare, executorul judecătoresc să se conformeze de îndată măsurii dispuse; în ipoteza în care contestaţia la executare este respinsă, ele impun concluzia că executarea silită poate fi reluată de îndată.

84. În acest sens, în paragrafele 75 şi 76 din considerentele Deciziei nr. 2/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a reţinut că „(…) prin ipoteză, în cazul admiterii contestaţiei la executare, avându-se în vedere că, potrivit art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă, încheierea instanţei de executare are caracter executoriu şi, deci, executorul judecătoresc trebuie să se conformeze de îndată măsurii dispuse prin această încheiere, nu mai este necesar efectul suspensiv de executare al încheierii pronunţate în temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pentru simplul motiv că intervine un alt efect, mult mai energic, şi anume acela al anulării (după caz, în tot sau în parte, a executării silite ori a unor acte de executare), efect care se consumă încă de la momentul pronunţării soluţiei de primă instanţă. Pe de altă parte, un raţionament asemănător poate fi făcut şi în ipoteza respingerii contestaţiei la executare, în sensul în care executorialitatea procedurii decurgând din respingerea contestaţiei debitorului presupune ca executarea să fie reluată de îndată, însă, dacă debitorul apelează încheierea, solicitând şi suspendarea executării acesteia, admiterea cererii de suspendare a executării încheierii nu înseamnă altceva decât menţinerea suspendării executării silite dispuse de prima instanţă”.

85. Aşadar, în măsura în care hotărârea instanţei de executare este atacată, autorul căii de atac are dreptul de a solicita suspendarea executării acesteia şi numai dacă instanţa de control judiciar suspendă executarea ei, se produce efectul temporizării, şi pe parcursul judecării apelului, a executării silite.

86. De aceea, mecanismul descris prin considerentele Deciziei nr. 2/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii relevă că sintagmele „alte cereri privind executarea silită” şi „instanţa competentă”, din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu se referă la apelul declarat împotriva hotărârii instanţei de executare, nici la instanţa învestită cu judecarea acestuia.

87. Se cuvine notat că, potrivit dispoziţiilor art. 719 alin. (6) din Codul de procedură civilă, „Asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă”.

88. Posibilitatea, recunoscută de acest text de lege, ca suspendarea să fie acordată de curtea de apel nu infirmă cele reţinute mai sus şi nu poate determina concluzia că o cerere de suspendare întemeiată pe prevederile art. 719 alin. (4) din Codul de procedură civilă ar putea fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de executare.

89. Norma precitată trebuie înţeleasă în sensul că suspendarea poate fi acordată de curtea de apel doar atunci când aceasta judecă în primă instanţă o contestaţie privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu pe care ea însăşi l-a pronunţat; mai mult, textul nu se referă la instanţa de apel, ci, în mod distinct, la curtea de apel; or, aceasta se poate constitui nu numai ca instanţă de apel/recurs/revizuire/contestaţie în anulare, ci şi ca instanţă de executare în contestaţia la titlu.

90. Aşadar, unicul demers prevăzut de lege, pe care părţile îl pot parcurge pentru a obţine temporizarea executării silite cât timp are loc judecata căii de atac împotriva instanţei de executare, este cel al suspendării executării încheierii atacate, procedură care exclude dreptul părţilor de a reitera cererea de suspendare a executării silite în calea de atac.

Pentru considerentele expuse, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a considerat că se impune admiterea sesizării, pronunţând următoarea soluţie:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă în Dosarul nr. 10.415/300/2019/a1 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc până la data soluţionării în primă instanţă a contestaţiei la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de executare.

Respinge ca inadmisibilă cererea de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispoziţiilor art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă sub aspectul indicării limitelor analizei instanţei de judecată, în verificarea incidenţei cazului de suspendare obligatorie a executării silite.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2021.

Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti