Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. procedura de soluționare a propunerii de transfer al procedurilor în alt stat în etapa urmăririi penale
02.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură penală
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 1 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 779/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Veaceslav Platon într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate de autorul excepţiei împotriva unei încheieri prin care a fost admisă cererea parchetului de transfer al urmăririi penale către autorităţile competente din Republica Moldova.

În opinia autorului excepției, dispoziţiile legale criticate, respectiv sintagmele „fără citarea părţilor” şi „de la pronunţare” din cuprinsul acestora, încalcă dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, precum şi celelalte dispoziţii constituţionale, convenţionale şi europene invocate în prezenta cauză, prin faptul că permit doar procurorului, nu şi celorlalte părţi ale procesului penal, să participe la soluţionarea în camera de consiliu a propunerii de transfer al procedurilor în etapa urmăririi penale.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 125 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, care, la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, aveau următorul cuprins:

„(2) În acest sens, la propunerea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau din oficiu, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, instanţa dispune, prin încheiere motivată, transferul procedurii penale. În situaţia transferului urmăririi penale, propunerea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Prezenţa procurorului este obligatorie.

(3) Încheierea prevăzută la alin. (2) poate fi atacată cu contestaţie. Termenul de contestaţie este de 5 zile şi curge de la pronunţare. Dosarul va fi înaintat instanţei ierarhic superioare în termen de 5 zile, iar contestaţia se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei. Contestaţia este suspensivă de executare.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că procedurile din Legea nr. 302/2004 nu conţin elemente care să vizeze soluţionarea raportului juridic penal de conflict, respectiv vinovăţia făptuitorului, ci privesc stabilirea statelor ale căror autorităţi judiciare sunt competente să realizeze fiecare etapă a procesului penal sau proceduri din cuprinsul acestor etape, potrivit unor criterii obiective, în scopul unei soluţionări eficiente a cauzelor penale cu elemente de extraneitate şi al evitării încălcării principiului ne bis in idem.

Ipotezele în care poate fi realizat transferul de proceduri în materie penală presupun verificarea şi constatarea de către instanţa competentă să solicite transferul a unor condiţii obiective. Verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru realizarea transferului de proceduri penale se face exclusiv pe baza consultărilor dintre autorităţile statelor implicate, aceasta nepresupunând administrarea unui probatoriu de către părţile procesului penal. Totodată, procedura analizată nu afectează drepturile şi interesele procesuale ale părţilor procesului penal, ci, dimpotrivă, constituie o garanţie a acestora, prin asigurarea evitării desfăşurării împotriva aceleiaşi persoane, care este acuzată de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, a unor proceduri paralele în faţa organelor judiciare ale unor state diferite.

Mai mult, dispoziţiile art. 126 din Legea nr. 302/2004 prevăd că autorităţile judiciare române pot solicita autorităţilor competente ale altui stat iniţierea unei proceduri penale sau continuarea acesteia, atunci când exercitarea de către statul străin solicitat serveşte intereselor unei bune administrări a justiţiei sau favorizează, în caz de condamnare, reintegrarea socială. Prin urmare, transferul de proceduri în materie penală a fost conceput de legiuitor ca o formă de protecţie a drepturilor şi a intereselor procesuale ale părţilor, acesta excluzând, practic, posibilitatea încălcării acestor drepturi şi interese.

Totodată, având în vedere natura condiţiilor legale necesare pentru realizarea transferului de proceduri în materie penală, verificarea îndeplinirii acestora nu implică şi nu necesită administrarea de către instanţa competentă a unor probe şi dezbaterea acestora în prezenţa părţilor procesului penal, această verificare fiind realizată prin activitatea de cooperare desfăşurată de către organele judiciare ale statelor implicate.

Pentru aceste motive, în ipoteza în care constatarea existenţei condiţiilor care impun iniţierea transferului de proceduri în materie penală are loc în cursul urmăririi penale, ipoteză invocată de autorul excepţiei, legiuitorul a prevăzut, la art. 127 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, ca dispunerea de către instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă a transferului urmării penale să aibă loc la propunerea procurorului. În aceste condiţii, în mod firesc, dispoziţiile legale criticate prevăd că propunerea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prezenţa acestuia fiind obligatorie.

Or, desfăşurarea şedinţei de judecată, în ipoteza analizată, în camera de consiliu, fără participarea părţilor şi în prezenţa procurorului, constituie consecinţa logică a particularităţilor transferului urmăririi penale mai sus analizate, particularităţi ce înlătură necesitatea citării părţilor la soluţionarea propunerii de transfer de către instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.

Având în vedere aceste considerente, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate nu încalcă, ci, dimpotrivă, garantează drepturile fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin garantarea respectării principiului ne bis in idem şi a accesului la procedurile penale fie din statul solicitat, fie din statul solicitant, în funcţie de soluţia pronunţată cu privire la propunerea procurorului de transfer al urmăririi penale.

Totodată, prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 129 din Constituţie şi art. 13 din Convenţie referitoare la folosirea căilor de atac şi la dreptul la un recurs efectiv.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti