Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Judecătoria Iași. Obligația de a efectua reparații. Culpa reclamantei care, deși avea o hotărâre favorabilă, nu a pus-o în executare, perpetuând degradarea imobilului
04.03.2022 | Paula-Alina LUPU

Secţiuni: Drept civil, Jurisprudență, Jurisprudență Judecătorii, Note de studiu, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Paula-Alina Lupu

Paula-Alina Lupu

(Judecătoria Iași, sent. civ. nr. 12803 din 2 decembrie 2021, definitivă prin neapelare, disponibilă pe rolii.ro)

Prin cererea de chemare în judecată (formulată pe calea dreptului comun), reclamanta a solicitat: în principal, obligarea pârâtei să repare, pe cheltuiala ei, cu echipă autorizată, defecțiunile la instalația de la baie și bucătărie iar, în subsidiar, obligarea pârâtei să permită accesul unei echipe autorizate să facă reparațiile necesare. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul adus.

**Concomitent cu formularea prezentei cereri pe calea dreptului comun, reclamanta a formulat aceleași solicitări și pe calea ordonanței președințiale, cerere care a fost respinsă pe fondul cauzei, admisă în apel iar, ulterior,  hotărârea a fost anulată în urma admiterii contestației în anulare cu consecința respingerii cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale. Detalii aici.**

Ulterior reclamanta și-a modificat cererea, arătând că a rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea la efectuarea de reparații și solicită obligarea pârâtei la suma de 1455 lei, valoare rezultată din raportul de expertiză efectuat în cauză, reprezentând contravaloarea daunelor cauzate la apartamentul reclamantei.

Instanța a reținut că părțile locuiesc în același condominiu, apartamentul pârâtei fiind situat la etajul superior, deasupra apartamentului reclamantei. În cursul lunii noiembrie 2019, în apartamentul reclamantei au apărute urme de infiltrații pe tavanele din baie și bucătărie, provenite de la defecțiune a instalației de apă ce trecea prin apartamentul pârâtei.

Din probele administrate a rezultat că, în luna noiembrie 2019, reclamanta a observat apariția unor urme de infiltrații pe tavanele din bucătărie și baie, ce au determinat-o să facă demersuri pentru aflarea provenienței acestora.

În luna noiembrie 2019, la cererea reclamantei, un reprezentant al asociației de proprietari SC T. S.A. a constatat următoarele „pete pe tavanul din dreptul gheului de la baie, uscate (la ap. 7). La etaj 2, ap. 11 nu sunt pete pe tavanul de la baie, în dreptul gheului și nici la bucătărie.”

Ulterior, în aceeași lună, aceeași societate a întocmit un proces verbal de recepție a lucrărilor de reparații în care s-a consemnat „ scurgere bucătărie defectă și ramificație de pe coloană între bucătărie și baie și se infiltrează la parter, pe baie și bucătărie. Rezolvă locatarul de la et. 1, ap. 7.” S-a menționat că pârâta a refuzat să semneze procesul-verbal.

În decembrie 2019, administratorul a întocmit un alt proces-verbal prin care a constatat „bucătărie – pete pe plafon galbene și în jos pe perete, de asemenea pereții sunt uzi. (…) Lucrare propusă a se efectua de către …(pârâtă, n.n.)”

Întrucât pârâta deținea o poliță de asigurare a locuinței valabilă, un inspector de daune a întocmit un raport pe baza căruia a oferit ca despăgubire suma de …. lei, însă reclamanta nu a depus o cerere de despăgubire la asigurătorul pârâtei.

Situația a degenerat spre finalul lunii august 2020, când a administratorul asociației de proprietari a întocmit un alt proces-verbal, prin care s-a constatat că în apartamentul reclamantei există o degradare severă pe tavan și pereți, iar în apartamentul pârâtei s-a constatat modificarea scurgerii de la bucătărie (coloana veche de la scurgere s-a dopat, iar fisura care traversează din bucătărie în baie a facilitat scurgerea apei).

Simultan este întocmit un alt proces-verbal de reparații la apartamentul pârâtei de către o echipă de instalatori  din cadrul  administratorului asociației de proprietari. Ca urmare a acestor reparații, reclamanta a susținut rămânerea fără obiect a primului capăt de cerere.

Prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, s-a stabilit că apartamentul reclamantei a suferit degradări din cauza infiltrațiilor de apă ce au avut loc, iar pentru aducerea bunului la starea inițială este nevoie de efectuarea unor lucrări în valoare de 1455 lei.

În acest context, instanța trebuie să analizeze cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 1455 lei necesară pentru efectuarea reparațiilor din apartament, în demersul său urmând a analiza dacă sunt îndeplinite în cauză cerințele legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale, respectiv săvârșirea unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate și imputabilitatea faptei ilicite persoanei cu discernământ (vinovăția).

Potrivit art. 1349 alin. (1) C.civ.  „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar potrivit alin. (2) „Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.”

Conform art. 1357 C.civ. „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.”

În circumstanțele concrete ale cauzei, fapta ilicită se referă la nerespectarea obligației de a efectua lucrările de reparații pentru a opri infiltrațiile de apă ce au condus la degradarea apartamentului reclamantei.

Din întreg probatoriul administrat nu poate fi reținută în nici un caz reaua-credință a pârâtei în rezolvarea acestei situații. Trecând peste faptul că pârâta este nevăzătoare, fără putința de a percepe personal și direct situația reclamată, aceasta a fost sprijinită de fiica ei în încercarea de a rezolva defecțiunea constatată. Între reclamantă și fiica pârâtei s-au purtat discuții atât prin telefon, cât și prin intermediul aplicației Whatsapp, din care se reține faptul că, din partea pârâtei s-a chemat un instalator pentru repararea defecțiunii, a fost adus la cunoștința reclamantei ce a constatat instalatorul, aparent situația fiind rezolvată în luna ianuarie 2020 (în luna februarie, reclamanta îi transmite fiicei pârâtei că poate veni cu asigurătorul).

Așa cum rezultă din susținerile reclamantei, reparațiile au ținut până în luna iulie 2020, când apa a reînceput să curgă.

Reține instanța că, la data 22.01.2020, Tribunalul Iași a admis cererea de obligare a pârâtei, pe calea ordonanței președințiale, să repare, pe cheltuiala ei și cu echipă autorizată, defecțiunile constatate sau să permită accesul unei echipe autorizate să facă aceste reparații.

Nu se poate reține că, prin reparațiile efectuate de pârâtă în perioada ianuarie-februarie 2020 s-a realizat punerea în executare benevol a deciziei nr. 149/2020 a Tribunalului Iași deoarece, prin contestația în anulare promovată împotriva acestei decizii, pârâta a susținut că  a aflat despre existența acestei hotărâri abia în luna iunie 2020  cu ocazia executării silite a acestei hotărâri (și de asemenea, hotărârea a fost pusă în executare doar cu privire la cheltuielile de judecată).

Prin urmare, nu poate reține instanța executarea de către pârâtă a obligației stabilite în sarcina sa, însă nici faptul că reclamanta, după comunicarea acestei hotărâri, a pus-o în executare sau s-a preocupat de a se asigura că lucrarea efectuată la apartamentul pârâtei era conformă cu dispozitivul acestei hotărâri, în care se face referire la efectuarea reparațiilor cu o echipă autorizată.

Se constată astfel că există o culpă a reclamantei în perpetuarea situației ce a condus la degradarea apartamentului pe care îl are în proprietate, în contextul în care constatările efectuate de expert au avut în vedere situația existentă la nivelul lunii iunie 2021.

Mai mult, din raportul de expertiză se reține că „defecțiunea s-a produs pe coloana de scurgere comună a apelor menajere a blocului, în dreptul apartamentului pârâtei.”

Legea nr. 196/2018 privind înființarea și funcționarea asociațiilor de proprietari prevede la art. 30 alin. (4) „În cadrul proprietăţii individuale, proprietarul are obligaţia să păstreze şi să întreţină în stare de funcţionare şi siguranţă spaţiile interioare, echipamentele şi instalaţiile din dotarea tehnică a proprietăţii individuale, respectiv instalaţiile sanitare, de încălzire, canalizare, alimentare cu energie electrică, gaz, apă, precum şi altele de această natură, pe cheltuiala sa, astfel încât să nu aducă prejudicii celorlalţi proprietari din condominiu.”

Potrivit alin. (5): „Dacă proprietarul unei locuinţe ori al unui spaţiu cu altă destinaţie provoacă daune oricărei părţi din proprietatea comună sau din proprietatea individuală a altui proprietar din condominiu, respectivul proprietar are obligaţia să repare stricăciunile sau să suporte cheltuielile pentru lucrările de reparaţii.”

Nu a rezultat din probele administrate faptul că defecțiunea produsă la coloana comună de scurgere a apelor menajere a blocului a avut drept cauză o faptă a pârâtei, care să fi produs acele daune.  Faptul că pârâta a dat dovadă de bunăvoință în încercarea de repara defecțiunea produsă, cu un instalator despre care nu se știe dacă era sau nu autorizat, nu echivalează cu asumarea de către aceasta a obligației de a efectua reparațiile necesare pentru a opri infiltrațiile de apă ce au condus la degradarea apartamentului reclamantei.

Are în vedere instanța că, în final, reparațiile au fost efectuate de către o echipă autorizată a administratorului asociației de proprietari, iar o constatare corectă a cauzei infiltrațiilor nu era imposibil de efectuat încă de la prima sesizare a situației create, respectiv din cursul lunii noiembrie 2019.

Cu referire la prejudiciu, element esențial al răspunderii delictuale ce constă în rezultatul negativ suferit de o o anumită persoană, se reține că, deși acțiunea introductivă a avut în vedere daunele produse în apartamentul reclamantei prin raportare la pretinsa faptă culpabilă a pârâtei de la nivelul lunilor nov-dec 2019, prin cererea completatoare depusă ulterior, s-a învederat că apa a început să curgă din nou, fiind efectuate reparații în luna august 2020.

Acceptând ca poate fi avută în vedere legătura de cauzalitate dintre defecțiunea intervenită în luna noiembrie 2019 și cea din vara anului 2020, nu se poate nega culpa reclamantei în continuitatea acestei situații, fiind evident faptul că, în eventualitatea efectuării unei reparații corespunzătoare (în acord cu dispozitivul deciziei 149/2020 ce îi era favorabil reclamantei) la momentul oportun, degradarea apartamentului reclamantei ar fi fost cu mult diminuată. De aceea nici raportul de cauzalitate între pretinsa faptă ilicită a pârâtei și prejudiciul pretins nu a fost probat.

Av. Paula-Alina Lupu, Baroul Iași

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti