Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Limbajul și spiritul mijloacelor de probă
04.03.2022 | Neculai ZAMFIRESCU, Andreea ZAMFIRESCU SANDU

Secţiuni: Drept penal, Opinii, Procedură penală, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Neculai Zamfirescu

Neculai Zamfirescu

Andreea Zamfirescu Sandu

Andreea Zamfirescu Sandu

Lingvistica și gramatica, în înțeles științific, sunt moduri de cunoaștere și de organizare a unei limbi particulare. Limbajul normei juridice indică virtuțile semantice și pragmatice ale limbii în care este codificată norma. Tehnica de evaluare a validității declarațiilor este axată pe analiza conținutului verbal[1].

Prin limbaj înțelegem procesul de exprimare, de comunicare a ideilor și a sentimentelor prin mijlocul limbii. Limbaj juridic este modalitate de comunicare specifică științei dreptului. Limbajul normei juridice este modalitatea de exprimare a literei (conținutului) și spiritului normei juridice (cum se interpretează aceasta din punct de vedere al aspirației legiuitorului). Investigarea limbajului normei juridice asigură evitarea confuziilor și contradicțiilor în interpretarea normei juridice și în aplicarea ei la situații concrete.

Limbajul mijloacelor de probă este procesul de exprimare a atitudinii emoționale pe care subiectul de drept (justițiar sau justițiabil) o are față de o anume realitate percepută în condițiile facultăților intelectuale, rațiune, intelect și conștiință. Acest proces poate desprinde virtuțile semantice, psihanalitice și pragmatice ale limbii și spiritului mijloacelor de probă, respectiv, cum se interpretează aceasta din punct de vedere al aspirației subiectului de drept. Investigarea limbajului mijloacelor de probă asigură evitarea confuziilor, contradicțiilor, afirmațiilor nedovedite care pot creea în mintea judecătorului percepții greșite.

Primele cercetări aplicate în domeniul “semanticii și psihanalizei mijloacelor de probă” și-au propus cunoașterea stării de spirit din perspectivă semantică și psihanalitică, pentru a putea identifica: ideea sau concepția falsă, actul inteligenței care consideră adevărat ceea ce este fals și invers; greșeala provenită din încălcarea regulilor unei demonstrații; greșeala de interpretare sau de asociere a unei persoane, a unui fapt, a unei lucrări etc.; greșeala în judecată sau aprecierea lucrurilor; sugestia; reprezentarea subiectivă sau imperfectă a realității datorită limitelor cunoașterii; reprezentarea falsă a unei situații care poate servi drept cauză a anulării unei decizii sau a unui act; stabilirea greșită a faptelor ce poate duce la nedreptate.

Astfel:  caracterizând un dialog înregistrat am inferat faptul că acesta a fost preconstituit; pentru procurarea unui element de informare am realizat statistica expresiilor; prin metoda echivalenței termenilor am stabilit faptul că declaraţia reprezintă o relatare în care martorul reproduce aspecte stocate în memorie pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, nu de mai înainte; făcând apel la teoria empatiei am stabilit că dialogurile purtate sunt justificate din punct de vedere al raţiunilor interprofesionale; pe baza determinării personalității martorului am inferat că acesta nu a transmis elemente probatorii ce pot afirma incriminarea; analizând mărturia am stabilit că aceasta nu poate fi pândită de falsitate; observațiile exploratorii asupra  procesului – verbal de redare a convorbirilor au stabilit faptul că justițiarul nu s-a limitat la examinarea de o manieră pur pasivă a activităţii ilicite, ci a exercitat o influenţă de natură a incita la comiterea infracţiunii care altfel nu ar fi fost săvârşită; analizând un text criptografic am stabilit faptul că se exclude sinonimía termenilor; analizând textul unui testament falsificat am stabilit faptul că deși a fost  notificat un testament în favoarea legatarei, acesta a avut ca obiect numai fracţiunea bunurilor mobile aflate în locuinţa; depoziţia martorului a fost apreciata că reda cu fidelitate evenimentul, prezentând un grad ridicat de certitudine …..[2]

COR 2022 Clasificarea ocupațiilor din Romania (242224) are în vedere ocupația „analist de informații”, Grupa majora 2 – Specialiști în diverse domenii de activitate. Deci, preocupările în domeniul semanticii și psihanalizei mijloacelor de probă deschid perspectiva apariției ocupației „analist de investigații judiciare”.


[1] Juridice.ro – Alina Gioroceanu, Interviul “Limbajul juridic al judecătorilor ar trebui să fie accesibil și elegant” și Marian Trușcă, articolul Evaluarea validităţii declaraţiilor.
[2] Centrul de cercetări în investigații criminale, Semantica și psihanaliza mijloacelor de proba – ediție de lucru 2021


Conf. univ. dr. Neculai Zamfirescu
C. S. Andreea Zamfirescu Sandu

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti