Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ca inadmisibilă ref. efectele hotărârii de deschidere a procedurii falimentului asupra acțiunilor judiciare și extrajudiciare
03.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Insolvență, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 209 din 3 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 882/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Iconie Sîrbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în contextul unui litigiu privind solicitarea unor daune materiale şi morale rezultate în urma unui accident de circulaţie, precum şi în contextul declanşării procedurilor privind falimentul societăţii de asigurări.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare principiului accesului liber la justiţie, având în vedere că, în speţă, instanţa judecătorească a dispus încetarea acţiunii aflate pe rolul său, invocându-le ca temei legal pentru a proceda în acest sens.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 alin. (1) şi ale art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:

Art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: „(1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererilor de admitere a creanţelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desfiinţării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condiţiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desfiinţată sau, după caz, revocată, acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează.”;

Art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014: „(4) Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare sau extrajudiciare şi a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societăţii de asigurare/reasigurare debitoare. Creanţele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului şi se supun examinării şi înscrierii lor în tabelul creanţelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

Aplicând aceste considerentele de principiu la speţa dedusă judecăţii, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate indică textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, respectiv art. 75 alin. (1) şi art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, textul de referinţă pretins încălcat, respectiv art. 21 din Constituţie referitor la accesul liber la justiţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil, însă nu motivează pretinsa contrarietate existentă între prevederile legale şi cele constituţionale, rezumându-se la a afirma că prevederile criticate sunt contrare principiului accesului liber la justiţie ca urmare a aplicării acestora de către instanţa judecătorească la litigiul dedus judecăţii, fără a se arăta însă în ce mod sunt afectate prevederile constituţionale prin normele criticate.

Faţă de această împrejurare, având în vedere cadrul general coroborat al procedurilor de insolvenţă în ceea ce priveşte deschiderea procedurii falimentului unei societăţi de asigurare/reasigurare şi efectele aferente deschiderii procedurii, coroborate cu cele cuprinse în Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, precum şi conţinutul cuprinzător al accesului liber la justiţie şi al dreptului la un proces echitabil prevăzute de dispoziţiile constituţionale şi convenţionale, nu se poate deduce în mod rezonabil ce are în vedere autorul excepţiei de neconstituţionalitate, iar Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă.

Ca atare, nu sunt îndeplinite cerinţele privind motivarea excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi dezvoltate pe cale jurisprudenţială, spre exemplu, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti