Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. reconstituirea dreptului de proprietate al titularilor terenurilor preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie, în interpretarea ÎCCJ-DCD din 4 mai 2020
04.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 213 din 3 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 874/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (21) coroborate cu ale art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Veronica Amzărescu, Octavian Misaros, Alexandra-Andreea Paleoca şi Ancuţa-Diana Mesaroş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva sentinţei prin care a fost admisă cererea autorilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie, fără niciun titlu.

În opinia autorilor excepției, dispoziţiile legale criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încalcă dreptul de proprietate, întrucât, deşi dreptul de proprietate este dobândit în baza legii, acesta este supus unui termen, a cărui nerespectare conduce la pierderea sa. Atât timp cât legiuitorul a prevăzut dobândirea dreptului de proprietate ope legis, acesta nu poate fi condiţionat sau anulat de îndeplinirea unor formalităţi ulterioare dobândirii dreptului.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (21) coroborate cu ale art. 27 alin. (21) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, care au următorul cuprins:

Art. 11 alin. (21): (21) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.”;

Art. 27 alin. (21): „Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64”.

Prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că „Formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. (21) coroborate cu art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991″.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sintagma „revin de drept proprietarilor” din cuprinsul art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretată în sensul că, fiind preluate abuziv sau fără niciun titlu, terenurile nu au ieşit niciodată din patrimoniul foştilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecinţă lipsa obligaţiei proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. 11 alin. (21) şi a art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.

Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa referitoare la contestarea constituţionalităţii normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea competenţei sale prevăzute de Constituţie, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispoziţiile Constituţiei a conţinutului normativ astfel determinat al normei criticate (Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 13 noiembrie 2020, paragraful 15). Astfel, ca premisă a analizei sale cu privire la constituţionalitatea textelor criticate în interpretarea dată de instanţa supremă, Curtea Constituţională trebuie să stabilească mai întâi dacă această interpretare se încadrează în limitele art. 126 alin. (3) din Constituţie.

Cu privire la acest aspect, Curtea constată că cele două texte legale se corelează între ele, fixând, pe de o parte, obligaţia persoanei de a se adresa autorităţii publice competente pentru stabilirea dreptului de proprietate, iar, pe de altă parte, obligaţia autorităţii publice de a recunoaşte dreptul pretins, prin imposibilitatea acesteia de a refuza emiterea titlului de proprietate în cazul în care s-a făcut dovada îndreptăţirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament şi dacă terenurile nu au fost atribuite legal altor persoane. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a realizat o coroborare între conţinutul normativ concret al art. 11 alin. (21) şi (4) şi art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, ceea ce reprezintă o veritabilă operaţiune de interpretare în sensul art. 126 din Constituţie, cu respectarea, întru totul, a competenţei de legiferare a Parlamentului, prevăzută de art. 126 alin. (2) din Constituţie, şi a competenţei de interpretare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevăzută la art. 126 alin. (3) din Constituţie. Prin urmare, interpretarea dată de instanţa supremă rezultă din chiar art. 11 alin. (21) şi art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, neexistând nicio contradicţie între revenirea de drept în proprietate a terenurilor preluate abuziv, fără niciun titlu, şi obligaţia legală a depunerii cererii de stabilire a dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii – termen care a fost prelungit succesiv, prin modificările legislative aduse Legii nr. 18/1991, până la data de 30 noiembrie 2005 -, ambele fiind subsumate ideii de reconstituire a dreptului de proprietate privată.

Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituţie, prin faptul că persoanele aflate în ipoteza dispoziţiilor legale criticate sunt discriminate în raport cu cele din ipoteza art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, Curtea constată că art. 23 din lege reglementează, spre deosebire de textul criticat, o recunoaştere a situaţiei juridice existente prin prisma dreptului de proprietate şi nu o reconstituire a dreptului de proprietate. Dacă în privinţa art. 23 din lege, respectivele terenuri „sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor”, în privinţa art. 11 din lege, terenurile „revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate”, ceea ce demonstrează în mod clar faptul că ipotezele reglementate nu sunt similare pentru a putea fi comparată situaţia juridică a persoanelor aflate în aceste ipoteze. Or, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea observă că invocarea acestui drept constituţional şi convenţional nu poate fi realizată în condiţiile în care nu a fost, în prealabil, reconstituit dreptul de proprietate. Desigur, autorul excepţiei arată că este deja proprietar prin efectul textelor legale criticate; în realitate, acesta nu a dobândit calitatea de proprietar al bunurilor imobile respective, ci are calitatea de persoană care a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti