Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ca inadmisibilă ref. reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente casei de locuit, care nu au fost cooperativizate, cu condiția ca acestea să nu facă obiectul cererilor de reconstituire de către alte persoane
04.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept civil, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 214 din 3 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 875/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (11) şi ale art. 27 alin. (23) lit. c) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Mărginean şi Dorina Mărginean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei hotărâri emise de Comisia judeţeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin care a fost respinsă cererea autorilor excepţiei de emitere a unui titlu de proprietate pentru o diferenţă de suprafaţă de 193 mp de teren intravilan aferent locuinţei acestora, motivat de faptul că în cauză nu sunt incidente prevederile Legii nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 [cu referire la art. 27 alin. (23) lit. c) din Legea nr. 18/1991], ci cele ale art. 24 din Legea nr. 18/1991.

În opinia autorilor excepției, redactarea art. 27 alin. (23) lit. c) din Legea nr. 18/1991 este ambiguă şi nu îndeplineşte cerinţa de claritate şi precizie a legii şi, astfel, este de natură a crea discriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni cărora li s-au atribuit terenuri pentru construirea de locuinţe şi edificarea gospodăriilor, acestora fiindu-le recunoscut dreptul de proprietate, spre deosebire de autorii excepţiei, deşi aceştia nu au nicio culpă.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 alin. (11) şi ale art. 27 alin. (23) lit. c) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au următorul cuprins:

Art. 24 alin. (11): „Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.”;

Art. 27 alin. (23) lit. c): (23) În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, astfel:

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane”.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate cuprinde cele trei elemente de structură specifice (text criticat, normă de referinţă şi motivarea propriu-zisă), astfel că urmează să analizeze dacă aceasta respectă condiţiile de la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Astfel, Curtea reţine că art. 27 alin. (23) lit. c) şi art. 24 alin. (11) din Legea nr. 18/1991 vizează ipoteze diferite cu privire la constituirea dreptului de proprietate, respectiv terenuri atribuite de la cooperativa de producţie [art. 24 alin. (11)] sau de la alte entităţi [art. 27 alin. (23) lit. c)]. Întrucât în cauză este vorba de o cerere de constituire a dreptului de proprietate cu privire la un singur teren, ar rezulta că unul dintre cele două texte nu ar avea legătură cu cauza. Cercetând însă actele dosarului, Curtea constată că cererea de constituire a fost formulată în temeiul art. 27 alin. (23) lit. c), dar a fost respinsă de Comisia judeţeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în temeiul art. 24 alin. (11) din lege. Prin urmare, litigiul poartă şi asupra legii aplicabile în cauză, iar instanţa constituţională nu poate respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a unuia dintre texte pe motiv că nu ar fi aplicabil cauzei. Din contră, chiar pentru faptul că instanţa trebuie să tranşeze care dintre cele două texte este aplicabil în cauză, trebuie să se considere că la momentul ridicării excepţiei ambele texte au legătură cu cauza în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Rezultă că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

Cu privire la examinarea respectării condiţiilor de admisibilitate ce ţin de limitele sale de competenţă atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (11) din Legea nr. 18/1991, constată că autorilor excepţiei le-a fost atribuită în acte o suprafaţă de teren de 100 mp, iar în fapt aceştia deţin o suprafaţă de 293 mp, astfel că pentru diferenţa de suprafaţă nu li s-a emis un titlu de proprietate. Autorii sunt nemulţumiţi de faptul că suprafaţa pe care se constituie dreptul de proprietate este cea prevăzută în actul de atribuire şi nu cea deţinută şi folosită în fapt. Se doreşte astfel modificarea şi completarea textului legal criticat în sensul reglementării posibilităţii constituirii dreptului de proprietate şi asupra terenului deţinut şi folosit în fapt de aceştia. Or, soluţionarea acestui aspect nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât implică un act de legiferare, care ţine de competenţa Parlamentului. Aşadar, având în vedere art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (11) din Legea nr. 18/1991 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (23) lit. c) din Legea nr. 18/1991, Curtea observă că, potrivit acestora, emiterea titlului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, poate fi realizată cu respectarea a trei condiţii prevăzute de lege.

Una dintre aceste condiţii este ca respectivul teren să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. Autorii excepţiei învederează Curţii faptul că această sintagmă ar trebui interpretată în sensul că în cazul în care Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor (CNCI) a validat decizia entităţii învestite de lege, prin care s-a stabilit că imobilul preluat în mod abuziv nu poate fi restituit în natură, şi a emis decizia de compensare prin puncte, decizie care se află în faza de executare, cererea de reconstituire trebuie considerată ca fiind soluţionată, iar imobilul în cauză să nu mai fie afectat de existenţa unei cereri de reconstituire. Astfel, se apreciază că textul este constituţional numai dacă vizează cererile de reconstituire aflate pe rolul CNCI până la emiterea deciziei de compensare în puncte, care a devenit definitivă prin respingerea acţiunilor în justiţie formulate împotriva acesteia; după acest moment însă trebuie să se considere că nu mai există o cerere de reconstituire aflată pe rol care să împiedice emiterea titlului de proprietate în favoarea deţinătorului/moştenitorului terenurilor respective tocmai pentru că acest moment marchează faptul că bunul imobil nu poate fi restituit în natură, acordându-se despăgubiri.

Or, o asemenea apreciere, şi anume dacă respectiva condiţie vizează momentul anterior sau ulterior emiterii deciziei de compensare în puncte de către CNCI/respingerii contestaţiilor formulate cu privire la aceasta, este o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, şi nu o problemă de constituţionalitate. Soluţionarea unor asemenea aspecte nu intră în sfera contenciosului constituţional, ci ţine de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti