Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. momentul de la care curge termenul de exercitare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea cererii în procesul civil
07.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României, Procedură civilă
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 219 din 5 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 824/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) şi ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Liviu Lucian Hacman într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva unei sentinţe prin care s-a constatat perimarea cererii formulate.

În opinia autorului excepției, art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce priveşte definirea motivelor imputabile părţii, întrucât nu stabileşte condiţiile în care uneia dintre părţi i se poate reproşa nelucrarea dosarului pentru o perioadă mai mare de 6 luni, aducând atingere dreptului la un proces echitabil. Autorul excepţiei precizează că, în speţă, suspendarea judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pusă în discuţie din oficiu de instanţa de judecată, acesteia revenindu-i şi obligaţia obţinerii deciziei definitive dintr-un alt dosar, în vederea judecării cauzei suspendate. În ceea ce priveşte art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă se susţine că încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, având în vedere, pe de o parte, că termenul de 5 zile de la pronunţare în care se poate depune recurs împotriva hotărârii prin care se constată perimarea este prea scurt, fiind acordat de la data pronunţării, şi nu de la data comunicării.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 416 alin. (1) şi ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

Art. 416 alin. (1): „(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.”;

Art. 421 alin. (2) teza întâi: „(2) Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare. (…).”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia susţine că art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce priveşte definirea motivelor imputabile părţii pentru care cererea a rămas în nelucrare, în condiţiile în care, în cauză, suspendarea judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind pusă în discuţie din oficiu de instanţa de judecată. Din aceeaşi perspectivă a calităţii legii, cu referire la pretinsa lipsă de claritate a sintagmei „motive imputabile” din cuprinsul prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, paragraful 17, prin care a arătat că instanţa de recurs va aprecia dacă aspectele învederate de parte pot să justifice inacţiunea sa în ceea ce priveşte introducerea unei cereri de redeschidere după suspendare a procesului sau dacă, dimpotrivă, aceasta a lăsat procesul în nelucrare din motive imputabile sieşi, dovedind lipsa de stăruinţă cu privire la finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma „motive imputabile” va fi analizată de instanţa care se pronunţă asupra perimării în funcţie de împrejurările concrete şi în ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a apreciat, totodată, că nu se poate susţine că sintagma criticată ar avea un caracter vag şi imprecis, întrucât, faţă de regulile de procedură clare şi inechivoce care guvernează procesul civil, dacă partea interesată acţionează cu diligenţă şi bună-credinţă, textul criticat îi oferă acesteia posibilitatea de a avea reprezentarea a ceea ce ar putea să constituie motive imputabile în ceea ce priveşte atitudinea proprie faţă de continuarea procesului.

Şi în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunţat prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, respingând-o ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 133 din 7 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 22 mai 2019, paragraful 19, şi prin Decizia nr. 741 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 19 aprilie 2018, paragraful 21, a statuat că sancţiunea procedurală a perimării este determinată de necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra unor raporturi juridice deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părţii. Perimarea şi, implicit, consecinţele ei, prevăzute de art. 422 din Codul de procedură civilă, ar fi putut fi evitate dacă părţile s-ar fi interesat în perioada de 6 luni de la data suspendării cauzei de stadiul în care se află judecata.

Faţă de criticile formulate, referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul pentru introducerea recursului împotriva hotărârii care constată perimarea, Curtea a reţinut că prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la pronunţarea hotărârii nu încalcă accesul liber la justiţie sau dreptul la apărare, întrucât părţile sunt încunoştinţate din timp despre judecată şi, prin urmare, au posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi a intereselor sale legitime.

Referitor la susţinerile potrivit cărora termenul de recurs ar trebui să curgă de la momentul comunicării hotărârii supuse recursului, Curtea a observat că, în Codul de procedură civilă, legiuitorul a reglementat prin art. 487 alin. (1) că „Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs”. Excepţia de la regula enunţată este dată, aşadar, prin trimiterea la prevederile art. 470 alin. (5), care vizează termenul de exercitare a apelului, precizând că, în cazul în care acesta curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge însă de la data comunicării hotărârii. În consecinţă, în mod similar, şi în situaţia în care termenul de exercitare a recursului curge de la pronunţare, acesta va fi formulat în respectivul termen, dar pentru motivarea sa termenul va curge de la comunicarea hotărârii atacate.

De altfel, Curtea a observat că instanţa sesizată cu soluţionarea recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea analizează dacă această măsură a fost dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la perimarea cererii şi nu fondul cererii a cărei perimare se constată, perimarea fiind un incident procedural intervenit în cursul unui proces.

Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi în modalităţile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti