Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Raport privind activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în anul 2021
10.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Joi, 10 martie 2022, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a aprobat, în unanimitate, Raportul privind activitatea instanței supreme în cursul anului 2021.

Jud. Corina-Alina Corbu, Președinte ÎCCJ: „Ne aflăm în anul care marchează 160 de ani de la începerea activității instanței supreme a României, ca instituție fundamentală a primului Stat Român.

În acești 160 de ani, sistemul judiciar și prima sa instanță au cunoscut evoluții importante – judecătorii instanței supreme au fost primii judecători români care s-au bucurat de inamovibilitate, Constituția din 1866 a instituit pentru prima oară echilibrul constituțional al puterilor, declarând justiția ca una dintre puterile statului, s-a introdus, inițial prin chiar o hotărâre a Înaltei Curți, controlul constituționalității legilor, s-au pus bazele statului de drept și ale principiilor supremației legii și egalității tuturor cetățenilor în fața acesteia.

În pofida sincopei de o jumătate de secol din timpul regimurilor totalitare, când justiția însăși a fost transformată în mod regretabil dintr-un instrument legitim de reglementare a raporturilor sociale litigioase într-un instrument de represiune sau de justificare juridică a represiunii politice, odată cu revenirea României la o organizare democratică, Înalta Curte și celelalte instanțe judecătorești și-au regăsit treptat rolul fundamental în asigurarea echilibrului social și în ceea ce privește garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Consacrarea constituțională a instanței supreme prin noua lege fundamentală a României din 1991 și dobândirea atributului de instanță europeană al acesteia, urmare a aderării țării noastre la Uniunea Europeană, au fost momentele care au marcat caracterul ireversibil al procesului de recunoaștere și asumare a rolului Înaltei Curți în cadrul echilibrului constituțional.

În toată istoria sa, Înalta Curte nu a fost însă doar o simplă instanță judecătorească, fie ea chiar și cea din vârful ierarhiei judiciare, ci și gestionarul mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii pentru toate instanțele judecătorești, ceea ce a permis nu de puține ori asumarea unui rol novator, vizionar, care a constituit probabil una dintre modalitățile resincronizării dintre sistemul legislativ și transformările de la nivelul corpului social. Controlul constituționalității legilor, recunoașterea posibilității angajării răspunderii juridice a Guvernului, posibilitatea dispunerii măsurii arestării preventive doar de către un judecător au fost, cu toatele, la început, creații pretoriene ale instanței supreme de la respectivul moment istoric. Chiar și în perioada comunistă, în materii mai puțin expuse denaturării din partea factorului politic totalitar, s-au luat unele decizii jurisprudențiale ingenioase, pe care le avem transpuse în legislație și astăzi, precum recunoașterea egalității de gen în relațiile de familie, protecția specială a copiilor și tinerilor în materia obligației legale de întreținere și a atribuțiilor autorității tutelare ș.a.m.d.

Așa cum rezultă și din cele ce preced, această scurtă privire istorică asupra activității instanței supreme nu evidențiază nici pe departe numai aspecte pozitive, dar și vulnerabilități, din care trebuie să învățăm astfel încât să putem preveni repetarea lor. Și acestea nu cuprind doar chestiuni dependente de momentele istorice pe care le traversa țara noastră la momentul respectiv. Supraîncărcarea și imposibilitatea adusă de aceasta ca instanța supremă să se poată concentra cu adevărat asupra rolului său de unificare a jurisprudenței sunt semnalate în cursul dificultăților întâmpinate de-a lungul întregii istorii a Curții. Preocupări privind asigurarea prestigiului justiției și a egalității dintre aceasta și celelalte puteri ale statului apar în mesajele anuale ale președinților Înaltei Curți încă din vremea primului Regat. Dintr-o perspectivă mai prozaică, după ce în primele decenii de istorie instanța supremă așteaptă edificarea unui sediu adecvat, proces care debutează prin punerea pietrei de temelie a Palatului de Justiție de pe cheiul Dâmboviței, așa cum rezultă din actul semnat cu această ocazie de către Regele Carol I și membrii Guvernului României, la 160 de ani de la acest moment suntem încă împărțiți în două sedii, ambele cu o funcționalitate limitată din perspectiva unei justiții moderne, unul dintre acestea fiind un imobil închiriat.

Încheind această scurtă perspectivă istorică și trecând la procesul de modernizare a instanței supreme, care a continuat puternic în anul de referință al prezentului raport, trebuie subliniat că istoria instanței supreme nu este doar aceea a unei instituții fundamentale a Statului sau a corpului său de judecători, dar mai ales istoria cetățenilor care i s-au adresat căutându-și dreptate, a societății pe care este chemat să o servească acest serviciu public. Racordarea modului de funcționare a Înaltei Curți la nevoile concrete ale acestora, asigurarea unui serviciu public de calitate au fost provocările care se ridicau la momentul înființării Înaltei Curți a Principatelor Unite și rămân la fel de actuale și astăzi. Așa cum legea însăși nu există ca o convenție socială, ci ca urmare a unei necesități la nivel social, aceea de dreptate și echilibru, și existența sau reforma unei instituții nu sunt chestiuni abstracte, ci elemente rezultând din nevoia cetățenilor de a se asigura buna funcționare a acesteia.

Raportul care succede acestor rânduri evidențiază că în anul de referință, 2021, a continuat un trend descendent al volumului de activitate al instanței supreme. Chiar dacă în cifre absolute și sub aspectul încărcăturii efective pe judecător, datele arată încă precum cele ale unei instanțe aglomerate, de la baza ierarhiei judiciare, fiind total nespecifice unei instanțe care se presupune a fi în principal una de casație, această evoluție descendentă a volumului de activitate a permis atenuarea dezechilibrelor constatate în activitatea Înaltei Curți și a asigurat succesul măsurilor administrative luate pentru reducerea stocului de dosare, creșterea operativității și asigurarea redactării hotărârilor judecătorești în termen. În ultimii doi ani numărul cauzelor soluționate a crescut, ceea ce, corelat cu scăderea numărului de dosare nou intrate generează o creștere generală a operativității, iar stocul de dosare la sfârșitul anului de referință reprezintă o diminuare cu 35,66% în raport cu nivelul înregistrat în anul 2019, respectiv cu peste 18% în raport cu anul de referință precedent (2020).

Sub aspectul hotărârilor neredactate în termen, numărul acestora a scăzut la nivelul tuturor secțiilor Înaltei Curți prin raportare la situația înregistrată la finalul perioadei de referință precedente, cea mai semnificativă diminuare constatându-se la nivelul Secției I Civilă (de la 294 de astfel de hotărâri la sfârșitul anului 2020 la 24 de hotărâri la nivelul anului 2021) și al Secției Penale (81 de hotărâri la sfârșitul anului 2021 față de 445 de hotărâri la finalul anului 2020). Scăderea numărului hotărârilor neredactate la nivelul tuturor celor patru secții ale instanței supreme demonstrează asumarea obiectivului privind creșterea eficienței activității de judecată a instanței supreme și a orientării acesteia spre nevoile cetățenilor privind celeritatea desfășurării proceselor de către întregul corp de judecători, precum și de către magistrații-asistenți din cadrul Înaltei Curți.

Măsurile administrative luate pentru asigurarea acestor progrese s-au dovedit eficiente și se impune a fi menținute și întărite în perioada următoare. În același timp, așa cum am mai arătat, există o limită până la care astfel de măsuri se pot dovedi eficiente, fără ca ele să fie susținute printr-o abordare holistică, integrată, care să vizeze și chestiuni privind competența, schemele de personal, raportul numeric judecători-magistrați asistenți-grefieri ș.a.m.d. Cu cât o secție a instanței supreme este mai aglomerată, cu atât progresele înregistrate sub raportul eficienței sunt mai anevoioase, chiar dacă datele statistice sunt semnificative și în aceste cazuri – spre exemplu, la nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, cea mai aglomerată secție, numărul redactărilor peste termen scăzuse la finalul perioadei de referință cu aproximativ 18% față de anul precedent, iar stocul de dosare nesoluționate la nivelul anului a scăzut cu peste 2000 de dosare, în condițiile în care la nivelul acestei secții numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu aproape 15%.

Prin urmare, vom continua să dublăm măsurile administrative de asigurare a celerității în activitatea judiciară prin întărirea demersurilor de ajustare a competenței instanței supreme, astfel încât rolul primordial al acesteia să fie reorientat spre soluționarea cauzelor în casație și spre funcțiunea sa constituțională de asigurare a caracterului unitar al practicii judiciare. În același timp, noua strategie de resurse umane a Înaltei Curți, aflată în curs de elaborare la nivelul unui grup tehnic, trebuie să contribuie la gestionarea chestiunii supraîncărcării prin asigurarea, chiar dacă treptată, a unui raport numeric adecvat judecători-magistrați asistenți-grefieri, prin găsirea unor modalități de asigurare a stabilității personalului Înaltei Curți și prin creșterea atractivității cu privire la participarea la procedurile de selecție pentru Înalta Curte în cadrul corpului magistraților.

Se impune în acest context remarca că menținerea unui ritm alert al pensionărilor din sistem (practic, în cele mai multe cazuri, îndată după îndeplinirea cerințelor legale minimale) nu afectează instanța supremă și celelalte instanțe numai sub aspect cantitativ, numeric, prin necesitatea derulării de proceduri pentru ocuparea locurilor vacante și necesitatea preluării de către ceilalți colegi a unor sarcini suplimentare, dar și prin faptul că, astfel, sistemul judiciar pierde cei mai experimentați colegi, ale căror calități profesionale sunt esențiale nu numai pentru calitatea actului de justiție, dar și prin echilibrul și rolul ponderator adus de vasta lor experiență profesională. Refacerea siguranței privind statutul juridic al judecătorului, refacerea prestigiului acestei profesii inclusiv sub aspectul poziționărilor publice și promovarea unor măsuri legislative care să reducă supraîncărcarea și să ofere condiții de muncă mai prietenoase și mai stimulative sunt măsuri urgente și necesare, care trebuie să fie rezultatul cooperării loiale dintre toate puterile statului.

În același timp, se impune continuarea măsurilor de degrevare a judecătorilor și a magistraților-asistenți de atribuții administrative, precum și folosirea noilor tehnologii și automatizarea unor operațiuni administrative repetitive pentru sprijinirea personalului auxiliar al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În acest context, prin noua strategie de digitalizare a instanței supreme aducem Înalta Curte mai aproape de cetățean, eficientizăm activitatea administrativă a acesteia și racordăm prima instanță a României la modul de funcționare a societății informaționale. În perioada de referință a fost lansat noul site al Înaltei Curți, ceea ce a constituit nu doar o schimbare de imagine, dar și o importantă diversificare și sistematizare a informațiilor oferite publicului. A fost actualizat și integrat în noul site motorul de căutare pentru jurisprudență, creșterea gradului de diseminare, în mod gratuit și universal, a jurisprudenței instanței supreme fiind unul dintre obiectivele noastre primordiale, aceasta fiind și o cale de a contribui indirect la încurajarea modalităților alternative de soluționare a litigiilor (prin asigurarea previzibilității rezultatului procedurilor judiciare), cât și de unificare a jurisprudenței. În același scop a fost reluată și apariția, cu periodicitate, în format digital, a publicațiilor proprii ale ÎCCJ, Buletinul Casației fiind probabil una dintre cele mai vechi publicații juridice din România.

Dosarul electronic a fost dezvoltat și îmbunătățit, adăugându-se și funcționalitatea privind depunerea electronică a actelor și documentelor adresate Înaltei Curți, atât în ceea ce privește activitatea judiciară, cât și activitatea administrativă a acesteia. În concret, dosarul electronic a reprezentat unul dintre instrumentele cheie pentru asigurarea liberului acces la justiție și a respectării dreptului la apărare în perioada pandemiei, dar el rămâne la fel de relevant și în contextul actual, reprezentând o modalitate esențială pentru reducerea costului participării la procedurile judiciare din perspectiva părților, precum și pentru diminuarea numărului incidentelor procedurale și asigurarea astfel a cursivității procedurilor judiciare, din perspectiva instanței. În prezent, aplicația dosar electronic reprezintă un real succes și prin perspectiva feed-back-lui indirect provenit din partea justițiabililor și a reprezentanților lor, manifestat prin numărul extrem de mare de înrolări, accesări și utilizări ale aplicației.

Sistemul de comunicare a actelor de procedură (TDS) este la rândul său operațional, deși încă este necesară promovarea mai activă a acestuia, în raport cu un anumit grad de reticență din partea beneficiarilor pentru a apela la acest serviciu, cu suprimarea comunicărilor poștale. Pe măsură ce acest sistem se dovedește eficient, iar avantajele sale de timp și costuri devin evidente pentru un număr tot mai mare de utilizatori, credem că el poate constitui, de asemenea, un instrument relevant prin care să fie redusă durata de soluționare a cauzelor.

Începând cu anul 2021, procesul de diseminare a jurisprudenței Înaltei Curți a fost întărit și prin prezența pe rețelele sociale, caracteristicile acestora, constând în rapiditatea transmiterii informației și gradul extrem de ridicat de răspândire, fiind esențiale din perspectiva scopului asumat de către instanța supremă de a asigura informarea publicului cu privire la ultimele evoluții jurisprudențiale. Pagina de Facebook a instanței supreme are la acest moment un număr robust de urmăritori, iar datele analitice de trafic indică interesul publicului în special pentru soluțiile pronunțate pe calea recursului în interesul legii sau a dezlegării unor chestiuni de drept.

În ceea ce privește susținerea logistică a personalului propriu prin utilizarea noilor tehnologii, a debutat deja programul-pilot de implementare a unui circuit digital al documentelor la nivelul Înaltei Curți, primele vizate fiind două compartimente administrative și personalul din cadrul Secțiilor Unite. Platforma este deja operațională în ceea ce privește cererile de asistență tehnică adresate compartimentului de informatică juridică, iar în viitor sperăm la un circuit ”paper-free” pentru întreaga activitate administrativă a Înaltei Curți. Sunt în curs de dezvoltare și de calibrare pentru nevoile specifice ale Înaltei Curți două aplicații bazate pe algoritmi de inteligență artificială, privind anonimizarea datelor personale din hotărârile publicate pe site-ul propriu, respectiv transcrierea automată a înregistrărilor audio realizate în ședințele de judecată, care vor oferi o reală asistență personalului din cadrul Direcției Legislație și grefierilor Înaltei Curți.

Continuăm susținut demersurile de diseminare și de transparentizare a jurisprudenței proprii, la acest moment întreaga jurisprudență a instanței supreme fiind publicată in extenso, cu respectarea cerințelor de protecție a datelor cu caracter personal, pe website-ul propriu. Utilizarea aplicațiilor informatice sus-menționate va asigura în viitor reducerea la minimum posibil a intervalului de timp dintre salvarea formei redactate a hotărârii în sistemul ECRIS și preluarea acesteia pe site, în format anonimizat.

În același timp, în vederea sistematizării jurisprudenței Înaltei Curți, dar și pentru semnalarea și prevenirea situațiilor care pot genera situații de practică neunitară la nivelul secțiilor, a fost operaționalizat un compartiment special pentru studiul jurisprudenței, care să confere suportul științific și tehnic pentru realizarea unei intervenții cât mai rapide și eficiente a Înaltei Curți în ceea ce privește asigurarea interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești. Alături de mecanismele legale, formalizate, de realizare a acestei funcțiuni constituționale esențiale a instanței supreme – completurile de recurs în interesul legii, respectiv pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – și mecanismele de natură informală, precum întâlnirile profesionale ale judecătorilor secțiilor, diseminarea și structurarea jurisprudenței etc., au un rol important pentru asigurarea stabilității și previzibilității jurisprudenței, iar rolul acestui nou compartiment al aparatului Curții apare astfel ca deosebit de important.

În chestiunea sediului instanței supreme, în urma efectuării tuturor demersurilor procedurale necesare, s-a acceptat recent preluarea ca obiectiv de către Compania Națională de Investiții a unor lucrări de modernizare și extindere a sediului principal din str. Batiștei, nr.25, programate a se desfășura încă din cursul anului 2021, ceea ce reprezintă o soluție pe termen scurt pentru îmbunătățirea și extinderea spațiilor de lucru pentru toate categoriile de personal, precum și pentru publicul deservit de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dacă anul 2021 a fost anul revenirii Înaltei Curți după cea mai complicată perioadă creată de pandemia de COVID-19, începutul de an 2022 aduce stări de incertitudine și de risc încă și mai pronunțate, generate de escaladarea amenințărilor la starea de securitate în Europa, prin nesocotirea gravă a principiilor dreptului internațional.

În vremuri de nedreptate, de amenințare și de insecuritate rolul justiției este însă cu atât mai pregnant. Justiția constituie factorul echilibrator al raporturilor sociale litigioase, dar și apărătoarea supremației legii și a drepturilor celui slab, chiar și în raport cu cel puternic. De aceea, rolul nostru de judecători și de cetățeni este să continuăm să ne facem datoria, să ne îndeplinim atribuțiile legale, să o facem cu înaltă competență profesională, cu dedicație, cu autodisciplină, astfel încât să asigurăm cetățenilor români un serviciu public cât mai calitativ.

Vreau să mulțumesc în mod deosebit judecătorilor Înaltei Curți, magistraților-asistenți, grefierilor și celorlalte categorii de personal pentru efortul depus în condiții uneori foarte dificile și să îi asigur că împreună suntem capabili să depășim orice dificultăți pentru a asigura realizarea funcțiunii sociale esențiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum este definită de Constituție și de lege. Îmbinând tradiția cu inovația, solemnitatea cu deschiderea spre transparență și spre noile tehnologii, efortul susținut și pregătirea profesională continuă cu ingeniozitatea și spiritul de echipă, vom continua procesul de modernizare a Înaltei Curți și de deschidere a acesteia către societatea pe care o deservește.

Reamintesc totodată că rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne neschimbat față de cel asumat la momentul înființării acesteia și care este sintetizat cel mai bine de către primul președinte al instanței supreme la momentul depunerii jurământului de către primul corp de consilieri (judecători) ai instanței supreme, în anul 1862: ”Să punem dar toate silinţele noastre ca în curând să putem auzi: „Dreptatea domneşte în România.”

:: Raportul

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti