Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Cine câștigă concursurile în instituțiile publice?


14.03.2022 | Andrei SĂVESCU
Secţiuni: Articole, Cyberlaw, Data protection, Dreptul muncii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Săvescu

Andrei Săvescu

Numeroase instituții publice se confruntă cu o problemă delicată în privința aplicării Regulamentului european privind protecția datelor cu caracter personal în cazul concursurilor pentru ocuparea unor posturi. Se confruntă două interese contrare: pe de o parte interesul candidaților de a nu se cunoaște numele lor, mai ales în cazul în care nu vor obține un rezultat favorabil în urma concursului, pe de altă parte interesul publicului de a cunoaște procesele de recrutare a personalului și de alocare a resurselor în cadrul instituțiilor publice.

Dificultatea problemei este foarte ridicată, dar nu din perspectivă juridică, ci din perspectiva intereselor personale implicate. Juridic vorbind, în situațiile în care legiuitorul a apreciat că unele concursuri, poziții și activități trebuie să fie publice, în mod sigur există o rațiune serioasă a legiuitorului, cum ar fi, de exemplu, necesitatea asigurării transparenței. În domeniul public, atunci când este vorba de cheltuieli publice (cum sunt salariile funcționarilor publici), transparența este importantă pentru că ea este o pârghie esențială pentru a asigura controlul puterii. În cazul concursurilor pentru ocuparea unor funcții publice, transparența este necesară pentru a ști dacă nu cumva amanta șefului, sau cumnata, sau un partener de afaceri, vine la concurs. Pe de altă parte, bineînțeles că participarea la un concurs nu ar trebui să fie posibilă cu cagulă, ascuns.

În sens contrar, un argument important în susținerea ideii de asigurare a confidențialității este faptul că toți șefii și (aproape) toți candidații preferă să nu fie cunoscute de către public numele candidaților. Această problemă este una cu adevărat spinoasă. Legiuitorul european, care a edictat GDPR, nu are în vedere protecția datelor cu caracter personal în astfel de situații. În caz de litigiu, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dar și judecători care ar fi chemați să rezolve un eventual proces, probabil că ar fi tentați să considere că trebuie protejată identitatea participanților la concurs.

Deși este contrară unei interpretări juridice riguroase, soluția elegantă pentru evitarea conflictelor probabil că este anonimizarea.

Av. dr. Andrei Săvescu, SĂVESCU & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro