Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Încetarea stării de alertă – impactul asupra relațiilor de muncă
15.03.2022 | Roxana ABRAȘU, Daniel STĂNCESCU

Secţiuni: Cyberlaw, Dreptul muncii, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Roxana Abrașu

Roxana Abrașu

Daniel Stăncescu

Daniel Stăncescu

După doi ani în care angajatorii și salariații au dus o luptă acerbă de adaptare a mediului de lucru la contextul pandemic nemaiîntâlnit, în care organizarea timpului de muncă a fost preponderent remote (în sectoarele care au permis această abordare), în care am asistat cu toții la reconfigurarea relației de muncă din toate punctele de vedere, primăvara lui 2022 a venit cu încetarea stării de alertă pe teritoriul României. Prin urmare, a fost înlăturat cadrul legal care permitea și facilita impunerea anumitor restricții și beneficii, inclusiv în sfera relației angajat-angajator.

Întrebarea firească care se naște într-o astfel de situație este: „and now, what?”. Aceasta și în contextul în care restricțiile pandemice nu mai pot fi impuse (de ex., triaj epidemiologic), iar angajatorii trebuie în continuare să asigure sănătatea și securitatea în mediul organizațional. Totodată, (re)nasc o serie de obligații care au fost “suspendate” pe perioada stării de alertă (de ex., negocierea contractului colectiv de muncă expirat). În același timp, salariații și-au făcut clare așteptările în ceea ce privește menținerea flexibilității și a beneficiilor la locul de muncă, deci o întoarcere la abordarea de acum doi ani este practic imposibilă.

Astfel, principalele arii în care statusul a fost schimbat ca urmare a ridicării stării de alertă și care trebuie să fie atent evaluate de toate părțile implicate sunt:

Contractele colective de muncă

În ceea ce privește negocierile colective, potrivit Legii nr. 55/2020, valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă s-a menținut pe durata stării de alertă și se prelungește pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia din urmă. Cu alte cuvinte, contractele colective de muncă a căror aplicabilitate ar fi expirat în perioada stării de alertă sunt în continuare în vigoare pentru 90 de zile începând cu data de 9 martie 2022 (prima zi în care starea de alertă nu a mai fost în vigoare în România).

Cu toate că valabilitatea contractelor și acordurilor colective de muncă se prelungește automat pentru 90 de zile, este important de reținut că părțile au obligația inițierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă.

Triajul epidemiologic și purtarea măștii la locul de muncă

Tot din seria noutăților aduse de încetarea stării de alertă este și faptul că angajatorii nu mai au obligația de a efectua triajul epidemiologic la intrarea la locul de muncă și nici salariații nu mai au obligația principală corelativă de a purta masca de protecție sanitară.

Cu toate acestea, având în vedere că rata de infectare cu boala COVID-19 este încă una ridicată în România, generând în continuarea riscuri pentru angajatori în zona de sănătate și securitate în muncă, există încă o serie de companii care doresc să mențină în vigoare, cel puțin pentru o perioadă, obligativitatea salariaților de a purta masca de protecție. În acest sens, apreciem că o astfel de măsură ar putea fi posibil de implementat printr-o strânsă colaborare între factorii decisivi într-un astfel de context, anume  responsabilii pe linie de sănătate și securitate în muncă și medicul de medicina muncii. O astfel de măsură poate fi menținută atât timp cât este stabilită ca fiind una esențială din perspectiva obligativității angajatorului de a asigura un mediu de lucru sănătos prin prioritizarea securității în muncă a salariaților. Rămâne astfel ca oportunitatea unei astfel de decizii să fie discutată și decisă la nivelul fiecărei companii, în funcție de principiile, situația concretă și impactul unei astfel de decizii la nivelul întregii organizației, având la baza o documentare solidă din perspectivă legală.

Telemunca

În ceea ce privește telemunca, menționăm că dispare obligația angajatorilor de a dispune desfășurarea activității salariaților în regim de telemuncă, acolo unde specificul activității o permite, pentru cel puțin 50% dintre salariați. Cu alte cuvinte, angajatorii sunt îndreptățiți să solicite prezența fizică la muncă a tuturor salariaților; cu toate acestea, desfășurarea activității în regim de telemuncă rămâne în continuare o posibilitate de luat în calcul (chiar și într-un regim hibrid, alternativ cu lucrul de la sediul societății), sub condiția de a avea încheiat în acest sens un act adițional de telemuncă cu fiecare salariat în parte, reglementând condițiile agreate de părți și luând în calcul conținutul minim legal impus de Legea nr. 81/2018, alături de condițiile și obligațiile aferente.

Măsuri de sprijin

Nu în ultimul rând, este important de analizat și ce măsuri de sprijin din partea statului rămân în vigoare și mai pot fi accesate de angajatori ca urmare a încetării stării de alertă.

Astfel, măsura de sprijin “Kurzarbeit”, ce implică posibilitatea reducerii de către angajator a timpului de muncă al salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, va rămâne în vigoare pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării stării de alertă, deci până în 9 iunie 2022.

În același timp, inclusiv decontarea șomajului tehnic generat de efectele produse de pandemia de COVID-19 rămâne în vigoare, însă pentru o perioadă foarte limitată de timp (până la 31 martie 2022, cu mențiunea că foarte recent Guvernul României a transmis că această măsură nu va mai rămâne, totuși, în vigoare).

Pe lângă aceste două măsuri principale, există și o serie de alte măsuri, precum zilele libere plătite părinților pentru supravegherea copiilor, care, chiar dacă își continuă aplicabilitatea teoretică pentru o perioadă limitată de timp (în cazul de față, până la încetarea anului școlar), apreciem că nu își vor mai regăsi, în curentul context, și o aplicare practică.

Rămâne astfel de văzut care vor fi noile provocări pe care angajatorii le vor înfrunta în contextul unei noi “ere” pe piața muncii – era post-pandemică, dar și cum se vor adapta la noile realități existente.

Roxana Abrașu, Partener, Coordonator al practicii de Dreptul Muncii NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN
Daniel Stăncescu, Asociat, practica de Dreptul Muncii NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti