Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Excepție de neconstituţionalitate respinsă ref. calculul diferențiat al pensiilor de serviciu acordate militarilor
15.03.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Dreptul securitatii sociale, Jurisprudență, Monitorul Oficial al României
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 249 din 14 martie 2022 a fost publicată Decizia nr. 898/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29, ale art. 30 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Virgil Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

În opinia autorului excepției, art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii care au vechime cumulată de peste 45 de ani, realizată de cei mai mulţi în condiţii speciale sau alte condiţii, faţă de cei cu o vechime mai mică, deoarece pierd sporul care depăşeşte 85%.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiie art. 29, ale art. 30 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care au următorul conținut:

Art. 29: „(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).”;

Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”;

Art. 122: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.”

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reţine că, prin natura ei, plafonarea de 85% a cuantumului pensiilor prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015, ca orice plafonare, presupune, în mod necesar, aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor situaţii care nu pot fi absolut identice. Simplul fapt că vechimea pensionarilor este diferită, de la caz la caz, nu îi plasează pe aceştia în situaţii diferite de care legiuitorul trebuie să ţină seama în mod necesar. Plafonarea pensiei la un anumit cuantum nu poate avea semnificaţia unei discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu este rolul acestui text constituţional să impună legiuitorului să trateze fiecare situaţie în parte ca pe un caz particular, unic.

De altfel, ideea de plafonare a fost mereu admisă de Curtea Constituţională, nefiind discriminatorie. Astfel, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea a reţinut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.

Autorul prezentei excepţii mai arată că cei care sunt deja pensionaţi sunt discriminaţi faţă de cadrele militare în activitate care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care îşi valorifică integral atât sporul pentru condiţii de muncă, cât şi sporul pentru pensia suplimentară.

Cu referire la constituţionalitatea art. 122 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragrafele 121-123, Curtea a statuat că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special se aşteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi Legea nr. 263/2010. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122, să protejeze o asemenea aşteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, şi modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi nu aveau nicio aşteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeaşi situaţie cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau aşteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie.

În sfârşit, cu referire la critica autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate potrivit căreia beneficiarii pensiilor instituite de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de titularii altor pensii de serviciu, sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 106, şi în Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 43. Astfel, diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie.

Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti