Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Propunere europeană de adoptare a unei noi directive pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului
16.03.2022 | Madalina-Elena GRECU

Secţiuni: Articole, Drept penal, Dreptul mediului, Dreptul Uniunii Europene, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Mădălina-Elena Grecu

Mădălina-Elena Grecu

În ultimii ani, impactul infracționalității împotriva mediului înconjurător, în Europa și în întreaga lume, s-a manifestat prin creșterea nivelului poluării, degradarea vieții sălbatice, reducerea îngrijorătoare a biodiversității și în general dezechilibrul balanței ecologice.

Chiar dacă este greu de crezut pentru mulți dintre noi, crimele împotriva mediului sunt foarte profitabile, pot ajunge să fie aproape la fel de profitabile ca traficul de droguri, însă din păcate sancțiunile sunt extrem de mici și nesemnificative, iar de cele mai multe ori faptele rămân nepedepsite. Or, tocmai acești factori încurajează persoanele certate cu legea să acționeze nestingherite, iar infracțiunile de mediu devin chiar atractive pentru grupurile de crimă organizată.

Conform Interpol și Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, criminalitatea împotriva mediului este a patra cea mai răspândită activitate infracțională din lume, după traficul de droguri, traficul de ființe umane, sau falsificarea de bani și obiecte de artă, și crește în mod constant cu o rată între 5-7% pe an. Traficul ilegal de deșeuri, de substanțe periculoase, traficul ilegal de specii protejate și poluarea aerului, a apelor sau a solului reprezintă cele mai grave crime împotriva mediului înconjurător.

Pe fondul acestui background, la data de 15 octombrie 2021 Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru o nouă Directivă Europeană de combatere a infracțiunilor împotriva mediului, care să înlocuiască Directiva 2008/99/EC. Această din urmă directivă a fost supusă unei evaluări de către Comisie în anul 2020, în urma căreia s-a ajuns la concluzia esențială că numărul cauzelor de investigare cu succes a infracțiunilor de mediu este foarte scăzut, sancțiunile sunt insuficiente pentru a-și atinge scopul de descurajare a fenomenului, iar cooperarea transfrontalieră este slabă.

Noua propunere legislativă are ca scop eficientizarea protecției mediului prin obligarea Statelor Membre să adopte anumite măsuri concrete. Printre acestea se numără: stabilirea unor noi infracțiuni împotriva mediului și clarificarea celor deja definite; stabilirea unor pedepse minime comune și introducerea obligatorie în legislație a unor sancțiuni de genul instituirii măsurilor de reparare a daunelor aduse mediului. De asemenea noua directivă își propune să întărească lanțul de investigare a acestor infracțiuni (vamă, poliție, jandarmerie, garda de mediu, judecători, procurori) și să asigure o cooperare transfrontalieră eficientă.

O noutate, ce merită menționată, este aceea că Statele Membre vor fi obligate să asiste și să sprijine persoanele care raportează o atingere adusă mediului și să le asigure o cooperare eficientă cu investigatorii.  Este notabil că noua directivă va asigura posibilitatea, pentru persoana interesată, de a lua parte la procedurile penale, pe baza procedurilor naționale, de exemplu în calitate de parte civilă (aspect ce nu este foarte clar în prezent, în special în legătură cu asociațiile de protecție a mediului).

Mergând pe cele trei direcții asupra cărora Comisia și-a concentrat eforturile pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, vom analiza în continuare noile propuneri, ce urmează a fi implementate și de România, cu speranța că vom fi cu un pas înaintea vremurilor.

1. Actualizarea și redefinirea infracțiunilor de mediu

Lista atingerilor grave aduse mediului înconjurător, acoperită de actuala Directivă, va fi reînnoită și vor fi adăugate noi incriminări care să reflecte statusul actual al legislației europene de mediu și care să se adreseze mult mai eficient  activităților dăunătoare și ilicite. Noile infracțiuni definite în propunere vizează în special minimizarea riscului defrișărilor masive și a degradării pădurilor, asociate cu plasarea anumitor produse pe piața europeană.

Exemple de noi infracțiuni de mediu propune de Comisia Europeană:

– comerțul ilegal cu cherestea;

– reciclarea ilegală a navelor;

– captarea ilegală a apelor care cauzează daune substanțiale resurselor de apă;

– încălcarea gravă a legislației europene privind produsele chimice care cauzează un prejudiciu substanțial mediului înconjurător sau sănătății umane;

– introducerea pe piață a unor produse ce încalcă cerințe obligatorii și care produc daune substanțiale mediului sau sănătății umane datorită utilizării pe scară largă;

– evacuarea de pe nave a unor substanțe poluante;

– încălcarea gravă a legislației privind speciile străine invazive;

– eludarea gravă a cerințelor de a obține un acord de dezvoltare și a efectua evaluarea impactului asupra mediului ce produce daune substanțiale;

– încălcări grave legate de tratarea gazelor fluorurate cu efect de seră.

Nu în ultimul rând, s-a constatat că este esențială îmbunătățirea calității definirii unor termeni și concepte utilizați în legislația mediului, cum ar fi, spre exemplu, noțiunea de „prejudiciu substanțial”.

2. Actualizarea prevederilor privind sancțiunile

S-a considerat esențială apropierea tipurilor și nivelurilor de sancțiuni, ce va spori efectul lor disuasiv și care va asigura o aplicare unitară și consecventă în tot spațiul european.

Sunt propuse sancțiuni și măsuri complementare, astfel încât procurorii și judecătorii naționali să dețină instrumente utile care să le permită aplicarea sancțiunilor într-un mod adaptat fiecărei fapte incriminate. Totodată, prevederile asupra circumstanțelor agravante vor asigura o sancționare mai eficientă, inclusiv prin luarea în considerare a legăturilor cu crima organizată, istoricul făptuitorilor și obstrucționarea activităţilor de inspecţie şi executare.

Comisia Europeană a mai propus adoptarea unor pedepse minime pentru infracțiuni grave aduse mediului, spre exemplu, în cazul în care fapta cauzează, sau este de natură a cauza moartea sau vătămarea gravă a unei persoane, pedeapsa prevăzută în legislație trebuie să fie cel puțin închisoarea de până la 10 ani. Aceasta trebuie însoțită de sancțiuni complementare, cum ar fi restabilirea mediului afectat, excluderea participării la licitații publice și interzicerea accesului la finanțare publică, sau retragerea unor autorizații administrative.

3. Recunoașterea și întărirea lanțului de implementare

Este binecunoscut că aplicarea eficientă a legislației penale depinde de capacitățile, aptitudinile și performanța fiecărei verigi dintr-un lanț care leagă rolurile inspectoratelor și a gărzilor de mediu, poliției, jandarmeriei, administrațiilor locale și vămilor, dar și organelor de urmărire penală, și ale sistemul judiciar. În acest context, se propune adoptarea de strategii naționale având ca prioritate comună mobilizarea eforturilor de combatere a criminalității ecologice, în cel mai eficient mod.

Draftul adoptat de Comisie își propune totodată să faciliteze cooperarea transfrontalieră în cadrul investigării și sancționării crimelor împotriva mediului. Acestea afectează deseori mai multe țări și au un impact ce depășește granițele unui stat, cum ar fi traficul ilicit de animale sălbatice, sau poluarea aerului și a solului. Implementarea legislației și eforturile autorităților judiciare pot fi efective doar printr-o coordonare și conlucrare transfrontalieră.

Întrucât evaluarea efectuată a demonstrat că nivelul sancțiunilor diferă  mult de la o țară la alta, iar aplicarea lor în practică nu reușește să descurajeze fenomenul, Comisia Europeană a sfătuit practicienii în domeniul infracțiunilor de mediu ca, până la intrarea în vigoare a noilor reglementări europene, să lucreze cu următoarele instrumente:

– să trateze infracțiunile de mediu ca parte a unui fenomen mai larg al atingerilor aduse mediului înconjurător și să utilizeze atât legislația penală cât și pe cea administrativă;

– să asigure atât prevenirea, dar și depistarea și pedepsirea infracțiunilor de mediu, cu consecința directă a reparării prejudiciului produs;

– să fie implicați mai mulți factori cu abilități, specializări și experiențe în domeniu;

– să asigure un nivel ridicat de coordonare și cooperare între practicieni;

– să asigure o colectare și utilizare eficientă a datelor;

– să aloce suficiente resurse umane și financiare.

De altfel, Comisia Europeană a elaborat și pus la dispoziția țărilor membre un ghid de combatere a infracțiunilor împotriva mediului și a încălcărilor asociate, care poate fi consultat în limba română aici.

Mădălina-Elena Grecu
Vicepreședinte al Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
Fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
Membru al Forumului Judecătorilor Europeni pentru Mediu (European Union Forum of Judges for the Environment (EUFJE)

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti