Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Justiția Tribunalului Caraș-Severin (I). Reinventarea instituției răspunderii civile delictuale
25.03.2022 | Andrei PAP

Secţiuni: Articole, Drept civil, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

Pentru că în ultima perioadă ne-am îndepărtat puțin de activitatea publicistică, fiind nevoiți să ne concentrăm timpul asupra unui proiect interesant, ce s-a dovedit a fi o experiență magistrală și pe care dorim acum să o împărtășim cu toți cei interesați și implicați, fie ca reprezentanți legali/convenționali, fie ca părți litigante în acțiuni în răspundere civilă delictuală, îndeosebi dacă sunt/vor fi judecate de Tribunalul Caraș-Severin, demersul nostru fiind util fie și numai pentru a atrage atenția asupra modului în care se face justiție în ”Mica Sicilie”, așa cum mai este cunoscut județul Caraș-Severin în rândul organelor judiciare, care nu cu foarte mult timp în urmă aveau să ridice în cătușe funcționari publici mituiți chiar pe holul Tribunalului Caraș-Severin, să rețină/aresteze judecători, avocați, lichidatori și executori judecătorești chiar din sala de judecată pentru acuzații grave de constituire de grup infracțional organizat, ”forțând” astfel și Inspecția Judiciară să facă verificări în urma cărora să constate că jumătate din judecătorii unei secții trebuie sancționați disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Meticuloși fiind de felul nostru, am fost nevoiți să efectuăm o cercetare cronologică și minuțioasă, ca să putem începe acest serial și să atragem atenția asupra modului în care sunt judecate unele acțiuni în răspundere civilă delictuală privind un personaj, să-i spunem doar interesant, de pe scena administrației publice din România, care în ieșirile sale în spațiul public (Facebook, emisiuni, presă scrisă sau chiar în ședințele publice din Plenul Consiliului Județean Caraș-Severin) jignește, calomniază, umilește oamenii (colegi funcționari și demnitari publici, jurnaliști etc.), apoi îi îndeamnă chiar ”să-l dea în judecată, că n-are nicio problemă”, iar după ce chiar este chemat în judecată în calitate de pârât, ripostează deschizându-le el procese la Tribunalul Caraș-Severin, sub pretextul că se simte denigrat că i se contestă activitatea administrativă/politică, având solicitări inedite ca instanța să-i oblige pârâții la despăgubiri de 100.000 EUR, cu mențiunea că (reclamantul – SIC!) se obligă să doneze această sumă în eventualitatea acordării, astfel de acțiuni (care transformă instanța în loterie, în mijloc de suprimare a libertății de exprimare și chiar în organ de perfectare a unor promisiuni de donație a despăgubirilor acordate), după cum veți putea observa, ajung (”aleatoriu” desigur – SIC!) să fie judecate doar de anumiți judecători ai Tribunalului Caraș-Severin (ca primă instanță sau în apel), care în fiecare proces audiază aceeași persoană propusă ca martor pentru a susține poziția reclamantului, ajungându-se în final ca oameni politici-aleși locali și/sau jurnaliști să fie ”reduși la tăcere” prin obligarea la plata unor despăgubiri pentru simplul motiv că și-au făcut datoria și au atras atenția opiniei publice asupra unor nereguli din activitatea administrației publice locale sau centrale care prezintă un interes public general.

Așadar, în acest prim episod vom supune atenției și analizei celor interesați o hotărâre judecătorească, redată pe larg mai jos, din care veți observa cum doi judecători de la Tribunalul Caraș-Severin (la momentul respectiv, conform informațiilor de pe portal.just[1], compuneau completul C1A, respectiv: C. Alin Narcis și R. Loredana) nu au nici cea mai mică jenă că își fac de rușine onorabila carieră pe care și-au clădit-o ca judecători cu grad de tribunal, în măsura în care chiar în motivarea unei decizii pe care o pronunță ”ÎN NUMELE LEGII”, când ”personajul interesant” în discuție are poziția de pârât care jignește și umilește, îi scuză comportamentul ilicit, reținând faptul că:
Contrar celor reținute de către prima instanță, tribunalul reține că afirmațiile pârâtului conțin jigniri care exced limbajului decent necesar a exista în relațiile dintre persoane[s.n. – AP], înțelegând instanța să conchidă, sfidând orice logică și bun-simț juridic, cu faptul că:
Instanța mai reține că expresiile au fost folosite într-o stare de frustrare a pârâtului legată de relația sa cu reclamantul, stare care a determinat pârâtul să nu-și cenzureze modul de exprimareFiind pentru prima dată când acest comportament reprezintă temeiul unor pretenții deduse judecății, instanța constată că comportamentul pârâtului este scuzabil[s.n. – AP], Tribunalul Caraș-Severin ajungând astfel să reinventeze instituția juridică a răspunderii civile delictuale, prin acest raționament golind efectiv de conținut întreaga Secțiune a 2-a. Cauze exoneratoare de răspundere, din cuprinsul art. 1351-1356 C.civ., printre care nu se numără și eventualele frustrări ale autorului faptei ilicite ori faptul că un atare comportament (limbaj) ilicit este scuzabil pentru că ar fi dedus judecății pentru prima dată, lipsind practic de efecte inclusiv dispozițiile imperative ale art. 1357 C.civ. care prevăd expres că autorul faptei ilicite răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă.

Ceea ce înțelegem să vă prezentăm în perioada următoare, începând cu acest material, face deja obiectul unor ample discuții în cadrul seminariilor și conferințelor de drept civil, organizate în cadrul comunității juridice academice și profesionale din România, tocmai pentru că trebuie avut foarte serios în vedere cum în practică sunt aruncate în derizoriu instituții juridice întregi, probabil doar pentru a face pe placul unor justițiabili, pentru că altă explicație logică nu găsim, de ce un judecător chemat să înfăptuiască dreptatea, ar fi capabil să se facă de rușine gândind și procedând într-o asemenea manieră descalificantă.

***

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CARAȘ SEVERIN

R E Ș I Ț A

SECȚIA I CIVILĂ

 

Dosar nr. 184/115/2019*                                                                                                       

Cod operator 2896

DECIZIA CIVILĂ NR. 765/A

Ședința publică din data de 23.12.2019

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. ALIN

JUDECĂTOR: R. L.

GREFIER: B. L.

S-a luat în examinare judecarea apelului civil formulat de apelant ul – reclamant M.M. împotriva sentinței civile nr. 872/09.04.2019 pronunțată de Judecătoria Reșița, în dosarul nr. 184/115/2019* , în contradictoriu cu intimatul-pârât D. R. D., având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că  dezbaterile pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.12.2019, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cu 7 zile. Ulterior instanța, a amânat pronunțarea pentru data de 23.12.2019.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr. […], reclamantul M.M. a chemat în judecată pe pârâtul D.R., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral ce  i-a fost cauzat de către pârâtul D.R.D.

În drept, invocă disp. art. 71-74, 1.357, 1359, 1381 Cod civil, art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pârâtul D.R.D. a formulat întâmpinare în cauză, în care invocă excepția de necompetență materială a Tribunalului Caraș-Severin și a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș. A solicitat plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 383/27.03.2019 Tribunalul Caraș-Severin a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Caraș-Severin de a soluționa prezenta cauză în primă instanță. Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul M.M., împotriva pârâtului D.R.D., în favoarea Judecătoriei Caransebeș.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub nr. […] la data de 10.05.2019.

Prin sentința civilă nr. 872/ 09.07.2019 Judecătoria Caransebeș a respins acțiunea formulată de M.M în contradictoriu cu pârâtul D.R.D. și a obligat reclamantul să achite pârâtului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reduse conform art. 451 alin 2 Cod proc.civ..

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, reclamantul M.M. solicitând admiterea apelului și anularea sentinței civile apelate.

În motivarea apelului se arată că sunt întrunite răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite, fapta este săvârșită cu intenția de a-l discredita pe reclamant și cauzează cu prejudiciu moral acestuia.

Apelantul arată că, deși intimatul recunoaște conflictul, precum și afirmațiile făcute pe pagina de facebook cât și în presa din vestul țării, considerând că este îndreptățit să jignească și să afirme cele scrise, prima instanță a reținut să se constate că limbajul folosit de pârât nu este unul care să conțină injurii, jigniri sau vexațiuni inacceptabile, constituind un limbaj firesc în cadrul unor dezbateri pe teme de interes public. De asemenea arată că pârâtul a reluat aceste aprecieri defăimătoare la dresa sa în articole din presa on line sau în presa scrisă, tema predilectă fiind criticarea Contractului de asociere în participațiune nr. 1655/26.08.2013 încheiat între Consiliul Local al comunei Turnu Ruieni și […], reprezentantă de pârât în calitate de administrator.

Apelantul mai arată că situația a culminat cu o amplă postare de pe contul pârâtului de facebook din data de 25.12.2018, pârâtul făcând la adresa o […] comentarii calomnioase și injurioase, neadevărate, dar care dacă ar fi adevărate l-ar supune oprobriului și disprețului public, putând atrage chiar răspunderea sa penală.

În drept, invocă art. 466 și urm. Cod proc.civ, art. 71-74, art. 1349, art. 1359, art. 1381 Cod civil, art. 8 CEDO.

Intimatul D.R.D. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că apelul reclamantului este nemotivat, deoarece apelantul nu a motivat apelul, ci doar a reluat susținerile din prima instanță, fără a arăta care sunt criticile pe care le aduce sentinței atacate, nici în fapt, nici în drept, fapt ce atrage decăderea acestuia din dreptul de a mai motiva apelul.

Pe fondul cauzei, intimatul arată că sentința apelată este legală și temeinică, prima instanță reținând, în mod corect, că intervențiile sale s-au încadrat în limitele libertății de exprimare, fiind astfel incidente prevederile art. 10 din CEDO.

Arată că  prima instanță a reținut în mod just că afirmațiile și criticile sale cu privire la reclamantul M.M. sunt făcute în calitatea sa de investitor, contextul fiind conturat de dezvoltarea turistică a zonei, iar limbajul și expresiile folosite nu depășesc limitele unei critici asupra modului cum reclamantul, ca primar, gestionează resursele comunei și relația cu investitorii din zonă, inclusiv cu societățile administrate de intimat.

Prima instanță a reținut că protecția libertății de exprimare trebuie privită după cum exprimarea se referă la aspecte de interes public sau privat ale persoanei criticate, iar criticile aduse reclamantului au fost făcute cu privire la exercitarea funcției sale publice, iar nu cu privire la viața personală a acestuia.

Intimatul invocă art. 30 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel sunt inviolabile.

Intimatul mai arată că în jurisprudența CEDO a fost analizat dreptul la liberă exprimare inclusiv în legătură cu exponenți ai unor autorități publice sau politicieni. În deciziile sale, CEDO a arătat că o persoană publică este mai expusă la critici și că gradul de toleranță în legătură cu aceste critici trebuie să fie mai mare, menționând hotărârea Castells c. Spania, 23 aprilie 1992, xxxxx/85 și cauza LEPOJIC împotriva Serbiei (Dosar nr. xxxxx/05) Hotărâre – 6.11.2007.

Instanța, analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, în raport de motivele invocate, constată neîntemeiat apelul, pentru următoarele considerente:

Astfel cum a constatat și prima instanță în considerentele sentinței ce formează obiectul prezentului apel, considerente pe care tribunalul și le însușește, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru identificarea li mitelor criticii admisibile într-un context concret și punând în balanță dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private trebuie avute în vedere șase criterii principale, reiterate de Curte și în cauzele împotriva României (cauza T c. României, nr. 3490/03, hot. din 16 iunie 2012) și anume: (i) contribuția la o dezbatere de interes general; (ii) notorietatea persoanei vizate de subiectul afirmațiilor; (iii) comportamentul anterior al persoanei în cauză; (iv) metoda de obținere a informațiilor și veridicitatea acestora; (v) conținutul, forma și repercusiunile afirmațiilor; (vi) gravitatea sancțiunii impuse.

Întrucât nu pot fi abordate în planuri distincte condițiile răspunderii delictuale prevăzute de dreptul intern și exigențele Curții Europene, urmează că aceste șase criterii principale se valorifică în cadrul condițiilor impuse de art.1357 C.civ., fiind totodată completate cu alte subcriterii, exigențe și cerințe desprinse din jurisprudența Curții Europene.

Cu privire la condiția unei fapte ilicite, întrucât în cauză existența unei fapte a pârâtului este neîndoielnică – nefiind contestat că acesta s-a manifest pe contul său de socializare – urmează a se stabili dacă această faptă are caracter ilicit și anume dacă pârâtul, în contextul dat, a depășit limitele admisibile ale libertății sale de exprimare.

Verificând criteriul contribuției afirmațiilor la o dezbatere de interes general, instanța constată că pârâtul s-a manifestat în calitatea investitor, iar reclamant în calitatea sa de Primar la comunei, contextul fiind definit de dezvoltarea turistică a zonei. Mai mult, nu poate fi ignorat caracterul politic al dezbaterii având în vedere opțiunile partinice ale reclamantului și pârâtului.

Contrar celor reținute de către prima instanță, tribunalul reține că afirmațiile pârâtului conțin jigniri care exced limbajului decent necesar a exista în relațiile dintre persoane.

Cu toate acestea, instanța reține că aceste injurii determinate de activitatea reclamantului desfășurată în calitate de primar și care au avut consecințe asupra acțiunilor pârâtului efectuate atât în interes privat dar și în interes public.

Astfel, expresiile folosite de către pârât au fost făcute în contextul prezentării unei probleme de interes public și în legătură cu activitatea de primar a reclamantului, și nu în legătură cu viața privată a acestuia. Expresiile folosite de pârât au fost determinate de actele făcute de către reclamant în calitate de primar și au fost motivate de convingerea acestuia că reclamantul i-a încălcat anumite drepturi. Această convingere este parțial justificată de soluția dată în litigiul dintre părți prin decizia civilă nr. 848/09.05.2019 pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr.[…].

Tribunalul mai reține, astfel cum a reținut și prima instanță, că un primar este supus criticilor din partea alegătorilor, consilierilor locali sau politicienilor din opoziție, primarul având obligația de a justifica în fața cetățenilor toată activitatea sa și, totodată, de a accepta o paletă largă de critici – indiferent că acestea sunt sau nu întemeiate. Totodată, acceptând calitatea sa de primar, reclamantul a acceptat implicit și creșterea corespunzătoare a interesului comunității și a criticilor aferente față de modul în care acesta se manifestă în spațiul public și modalitatea în care se achită de obligațiile și angajamentele față de cetățeni.

Referirile la competența și aptitudinea unui ales local de a gestiona problemele comunității constituie o judecată de valoare care nu poate fi cenzurată în dauna libertății de exprimare. Protecția libertății de exprimare privește nu doar informațiile primite favorabil dar și cele care deranjează, șochează sau neliniștesc, fiind însă absolut necesar a se face o distincție între intenția de a informa sau chiar critica și dorința de a denigra, trebuind sancționate referirile vexatorii la aspectele din viața privată a căror divulgare nu este necesară (cauza Ș c. României, nr. xxxxx/04, 3 mai 2011, par. 37 și 38).

Instanța, pentru aceste considerente, constată că, cu toate că, cu toate că cuvintele folosite de către pârât au fost jignitoare și făcute în afara unui cadru al limbajului decent, expresiile folosite de pârât au fost în legătură cu activitatea de primar a reclamantului și au fost determinate de convingerea pârâtului că are dreptate în disputa cu reclamantul legată de investițiile economice în zonă, fiind astfel scuzabile în lumina practicii CEDO menționată anterior.

Instanța mai reține că expresiile au fost folosite într-o stare de frustrare a pârâtului legată de relația sa cu reclamantul, stare care a determinat pârâtul să nu-și cenzureze modul de exprimare. Fiind pentru prima dată când acest comportament reprezintă temeiul unor pretenții deduse judecății, instanța constată că comportamentul pârâtului este scuzabil.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 480 Cod proc.civ., urmează să respingă […] de apelantul-reclamant M.M. împotriva sentinței civile nr. 872/09.07.2019 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 184/115/2019* în contradictoriu cu pârât ul D. R. D.

Va obliga apelantul M. M. să plătească intimatului D.R.D. suma de 1963,61 lei cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul civil formulat de apelantul-reclamant M.M. împotriva sentinței civile nr. 872/09.07.2019 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 184/115/2019* în contradictoriu cu pârât ul D.R.D.

Obligă apelantul M.M. să plătească intimatului D.R.D. suma de 1963,61 lei cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 23.12.2019.


[1] Compunerea completurilor de judecată în anul 2018 – AICI; compunerea completurilor de judecată în anul 2019 – AICI; compunerea completurilor de judecată în anul 2020 – AICI; compunerea completurilor de judecată în anul 2021 – AICI; compunerea completurilor de judecată în anul 2022 – AICI.


Avocat Andrei Pap
PAP | law office

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti