Secţiuni » Comunicare profesională
Comunicare profesionalăComunicate profesioniştiEvenimente programateEvenimente recenteOportunităti de carieră

S-a stins Madeleine Albright, diplomat, om de stat, jurist și profesor, arhitect al extinderii NATO. UPDATE: Funeralii oficiale
02.05.2022 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Life
JURIDICE - In Law We Trust

Miercuri, 27 aprilie 2022, la Catedrala Naţională din Washington, DC, în prezența a peste 1.400 de participanți, au avut loc funeraliile eminentului om de stat Madeleine Albright, diplomat inovator, funcționar public exemplar, apărătoare tenace a idealurilor de democrație și libertate și icoană națională americană.

La eveniment (foto ABC News), potrivit USA Today (VIDEO, aici), au participat Președintele Statelor Unite Joe Biden, foştii Preşedinţi Barack Obama şi Bill Clinton, Hillary Clinton – fost Secretar de Stat și fostă Primă Doamnă a SUA, Chelsea – fiica familiei Clinton, fosta Primă Doamnă Michelle Obama, fostul Vicepreședinte Al Gore, actualul Secretar de Stat Antony Blinken, Secretarul Apărării Lloyd Austin, Directorul CIA William Burns, Președintele Șefilor de Stat Major Mark Milley, Consilierul pentru Securitate Națională la Casa Albă Jake Sullivan, foștii Secretari de Stat Condoleezza Rice și John Kerry, foștii Secretari ai Apărării Ash Carter, Chuck Hagel și Bill Cohen, Președintele Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi, Senatorul Mitch McConnell – liderul minorității republicane din Senat, fostul lider al majorității democrate din Senat Tom Daschle – Președintele Institutului Național Democrat, precum şi numeroși alți reprezentanți ai elitei politice şi diplomatice de la Washington, lideri de azi și de ieri ai Americii.

La ceremonia funerară au fost prezenți și Președintele Georgiei Salome Zourabichvili, Președintele Vjosa Osmani-Sadriu și Prim-Ministrul Albin Kurti ai Kosovo precum și și înalți oficiali din Cehia, Bosnia și Columbia.

În discursul său, Președintele Joe Biden a elogiat-o pe Madeleine Albright, descriind-o drept o „forță a naturii” și un campion al democrației, care a înţeles „de ce este capabilă puterea americană” și care, „cu bunătatea și harul ei, cu umanitatea și intelectul ei, a schimbat cursul istoriei (…) o americancă cu adevărat mândră care ne-a făcut pe toți mai mândri să fim americani. (…)
Libertatea dăinuie împotriva oricăror nenorociri în fața oricărui agresor pentru că există întotdeauna cei care vor lupta pentru ea. În secolele XX și XXI, libertatea nu a avut un campion mai mare decât Madeleine Korbel Albright. (…)
Numele ei este încă sinonim cu Statele Unite ca forță a binelui în lume. Ea a avut întotdeauna talentul de a explica poporului american de ce a contat pentru ei că oamenii de pretutindeni în lume se chinuiau să respire liber. (…)
După ce a câștigat binecuvântările libertății, ea nu dorea altceva decât să le împărtășească pe tot globul.
Pentru Madeleine, din perspectiva mea, nu a existat o misiune mai înaltă, nici o onoare mai mare decât să servească acestui mare experiment în libertate cunoscut sub numele de Statele Unite ale Americii.
Fie ca memoria ei să continue să fie o binecuvântare pentru națiunea noastră și să ne amintim cuvintele și faptele ei.
Fie ca ea să fie întotdeauna o lumină pentru toți cei din cele mai întunecate locuri – o amintire a obligației noastre unii față de alții.
Dumnezeu să o binecuvânteze pe Madeleine Albright”, a declarat Președintele SUA în fața sicriului închis al ilustrului diplomat și om politic.

Fostul Președinte Bill Clinton a evocat ultima conversație pe care a avut-o cu Albright cu două săptămâni înainte de moartea acesteia. El a întrebat-o atunci cum se simte, aceasta l-a asigurat că primește cea mai bună îngrijire posibilă, dar nu a vrut să „pierdem timpul” vorbind despre asta, fiind mai interesată să vorbească despre viitorul lumii în lumina invaziei Rusiei în Ucraina și a stării democrației.
„Singurul lucru care contează cu adevărat este ce fel de lume vom lăsa nepoților noștri”, i-a spus Madeleine Albright lui Clinton, și-a amintit el. „Nu voi uita niciodată acea conversație atâta timp cât voi trăi. A fost atât de perfect, Madeleine.
(…) Am fost onorat să fac parte din viața ei de mai bine de 30 de ani. (…) Dumnezeu i-a dat o minte fină și o mulțime de experiență pentru oricine era dispus să-i acorde atenție. (…) A iubit această țară mai mult decât veți ști vreodată. (…)
Astăzi vedem în Ucraina prea tragic ceea ce Madeleine a știut întotdeauna: că avansul libertății nu este nici inevitabil, nici permanent și că în politică, unde momeala puterii este puternică și tentația de a abuza de ea este adesea irezistibilă, nu există permanente victorii sau înfrângeri. (…)
Te iubim, Madeleine! Ne este dor de tine. Dar mă rog lui Dumnezeu să nu încetăm să te auzim. Doar să stați pe umărul nostru și să ne cicăliți până când facem ceea ce trebuie”, a spus Președintele Clinton.

Fostul Secretar de Stat Hillary Clinton, care în memoria Madeleinei Albright a purtat la rever o broșă reprezentând un înger, a subliniat faptul că apreciatul om de stat „și-a petrecut întreaga viață consiliind, convingând, inspirând și ridicându-ne pe mulți dintre noi care suntem astăzi aici”.
Ea a spus că aceasta știa că viața este fragilă, libertatea nu poate fi considerată de la sine înțeleasă, democrația trebuie apărată, pacea trebuie câștigată și nu există timp de pierdut pentru a face asta.
A amintit, totodată, ceea ce Albright le-a spus studenților săi de la Universitatea Georgetown, unde a predat cursuri timp de aproximativ patru decenii: „‘Tăcerea poate fi de aur’, le-a spus ea, ‘dar nu va câștiga multe argumente. Trebuie să întrerupi.’ Când dictatorii își târau picioarele sau ambasadorii obstrucționau, Madeleine nu ezita niciodată să vorbească. Și în cazul în care aceștia nu primeau mesajul, ea își punea un ac / broșă de melc la rever pentru a-și semnala nerăbdarea. (…)
Biblia ne spune că ‘pentru orice, există un anotimp, un timp și un scop sub cer, un timp pentru a plânge și un timp pentru a râde'”, a adăugat Hillary Clinton, citând din „Ecleziastul”. „Dacă Madeleine ar fi aici cu noi astăzi, ne-ar aminti și că acesta trebuie să fie un sezon de acțiune. Și da, încă o dată trebuie să ținem cont de înțelepciunea vieții ei și de cauza serviciului ei public. (…) ‘Apărați democrația acasă la fel de energic ca și noi în străinătate’. (…)
Dumnezeu să te binecuvânteze, dragă Madeleine! Nu te vom uita niciodată, niciodată”, a încheiat fostul Secretar de Stat.

Au mai susținut discursuri și fiicele marii dispărute, Anne Korbel Albright – judecător, Alice Patterson Albright – funcționar guvernamental, și Katherine Medill Albright – avocat, care au rememorat amintiri iubitoare și afectuoase despre cea care le-a dat viață, descriind-o ca pe „o mamă care le-a încurajat mereu să-și urmărească visurile”.

„Chiar dacă a devenit unul dintre cei mai mari diplomați ai lumii, mama nu a uitat niciodată de unde vine și cât de precare erau circumstanțele ei când a sosit prima dată în Statele Unite”, a spus Alice Albright. „S-a autodescris ca fiind o ‘americancă recunoscătoare’. (…)
Mi-e atât de dor de tine, mamă”, a spus ea, lăcrimând.

Anne Albright, citată de „PBS (Public Broadcasting Service) News Hour”, a spus că mama lor s-a interesat activ de cariera lor – în cazul ei, asta însemna legea și munca sa ca apărător public.
După ce Anne a devenit judecător, Madeleine Albright a venit în sala de judecată pentru „a o vedea în acțiune”.
„‘Instanțele eficiente’, spunea mama, ‘au fost esențiale pentru o democrație puternică’. Exemplul ei a însemnat mult pentru mine și surorile mele”, a menționat Anne.

La slujba funerară, care a onorat viața și moștenirea primei femei care a ocupat funcția de diplomat de vârf al Statelor Unite, a oficiat clerul episcopal, fostul Secretar de Stat Condoleezza Rice a citit din Biblie iar trompetistul Chris Botti, cântăreața Judy Collins și legendarul pianist de jazz Herbie Hancock au interpretat omagii muzicale.

„Ea a fost iubită și admirată de toți cei care au cunoscut-o”, a spus Randy Hollerith, Decanul Catedralei Naționale din Washington. „Ne luăm rămas bun astăzi de la o ființă umană remarcabilă. Madeleine a fost un lider, mentor, pionier, mediator și patriot. A fost o persoană cu o credință profundă, care a ținut mereu ferm la cele mai înalte idealuri ale credinței și țării sale.”

Madeleine Albright a fost înmormântată, imediat după funeraliile oficiale, la Cimitirul Mount Lindo din orașul Morrison, Comitatul Jefferson, Statul Colorado, unde odihnesc și părinții acesteia, ceremonia de înhumare desfășurându-se într-un cadru privat, la aceasta participând doar familia regretatului om de stat.

***

25 martie 2022: Dr. Madeleine Albright, diplomat, om politic, jurist, profesor și scriitor, prima femeie Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii, devenită un simbol al feminismului, a trecut la cele veșnice, miercuri, 23 martie 2022, la vârsta de 84 de ani, în urma unei boli incurabile, decesul fiind anunțat de familia îndurerată a acesteia, a informat CNN.
Evocând remarcabila personalitate a apreciatului diplomat (foto Timothy Greenfield Sanders), postul TV susmenționat a amintit susținerea sa față de respectarea drepturilor omului și instaurarea democrației pe tot globul, față de extinderea NATO și reducerea răspândirii / neproliferarea armelor nucleare, dar și demersurile energice pe care acesta le-a întreprins ca alianța să intervină în Balcani pentru a opri genocidul și epurarea etnică.

Membru al Partidului Democrat, Madeleine Albright a fost șefa diplomației americane (al 64-lea secretar de stat al SUA) în al doilea mandat al Președintelui Bill Clinton (1997 – 2001).

În primul mandat al acestuia a ocupat funcția de Ambasador / Reprezentant Special al SUA la ONU (1993 – 1997) și a fost membru al Cabinetului Președintelui, iar anterior a exercitat mandatul de Președinte al Centrului pentru Politică Națională (1989 – 1992) al SUA.

În funcțiile diplomatice pe care le-a deținut, Doamna Albright a consolidat alianțele Americii, a promovat standardele americane de comerț, afaceri, muncă și mediu, fiind adepta unei abordări bipartizane a politicii externe a SUA, s-a implicat major în cele mai mari două crize de politică externă din anii 1990 – genocidurile din Rwanda și Bosnia-Herțegovina, s-a ocupat de conflictele regionale din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Haiti, Irlanda de Nord și Orientul Mijlociu, a promovat extinderea etapizată a NATO în țările Europei de Est, a apărat sancțiunile economice împotriva Irakului, pledând întotdeauna pentru democrație și drepturile omului.
Autocaracterizându-se ca o „idealistă pragmatică”, a considerat poporul american drept o „națiune indispensabilă” atunci când a fost vorba de a folosi diplomația susținută de folosirea forței pentru a apăra valorile democratice din întreaga lume: „Știu că bărbații și femeile americani în uniformă sunt întotdeauna pregătiți să se sacrifice pentru libertatea, democrația și modul de viață american.”
Printre marile realizări politico-diplomatice ale acesteia se numără ratificarea Convenției privind Interzicerea Armelor Chimice, intrată în vigoare în 1997, și progresul către stabilitate în Europa Centrală și de Est.

Președintele Joe Biden a elogiat-o, potrivit unui comunicat dat publicității miercuri de Casa Albă, pe „cea care a făcut istorie ca prima noastră femeie Secretar de Stat, numită de Președintele Clinton.
Savant, profesor, autor de bestselleruri și, mai târziu, femeie de afaceri desăvârșită, Secretarul Albright a continuat să-i consilieze pe președinți și pe membri ai Congresului cu abilități inegalabile și perspicacitate diplomatică. În fiecare rol, și-a folosit intelectul feroce și inteligența ascuțită – și adesea colecția ei de neegalat de broșe – pentru a promova securitatea națională a Americii și pacea în întreaga lume. America nu a avut un campion mai hotărât al democrației și al drepturilor omului decât Secretarul Albright, care știa personal și scria cu putere despre pericolele autocrației”, a declarat Președintele Biden.
„Lucrul cu aceasta în anii 1990 a fost printre momentele importante ale carierei mele în Senatul Statelor Unite în timpul mandatului meu în Comitetul pentru Relații Externe. Pe măsură ce lumea s-a redefinit în urma Războiului Rece, am fost parteneri și prieteni care lucram pentru a primi noile democrații eliberate în NATO și a confrunta ororile genocidului din Balcani.
Când mă gândesc la Madeleine, îmi voi aminti întotdeauna credința ei fierbinte că ‘America este națiunea indispensabilă’.
În anii după ce a părăsit guvernul, Secretarul Albright nu s-a îndepărtat niciodată de această credință. În calitate de Președinte al Institutului Național Democrat timp de peste două decenii și prin alte organizații pe care le-a consiliat, ea a continuat să susțină principiile democratice ca fiind extrem de importante pentru interesele Americii în libertate, prosperitate și securitate.
A continuat să îndrume și să cultive noile generații de experți în politică externă (…). Ca întotdeauna, și-a împărtășit pe scară largă cunoștințele și înțelepciunea ei, dar a fost deosebit de dedicată sprijinirii următoarei generații de femei lideri, inclusiv prin înființarea Institutului Albright pentru Afaceri Globale de la Wellesley College.
Madeleine a fost întotdeauna o forță pentru bunătate, har și decență – și pentru libertate.”

Președintele SUA a emis totodată miercuri o Proclamație prin care, „ca semn de respect pentru fostul Secretar de Stat Madeleine Korbel Albright și pentru viața ei în serviciul națiunii”, a ordonat arborarea steagului Statelor Unite „cu jumătate de baston” (în bernă) „pe toate clădirile și terenurile publice, la toate posturile militare și stațiile navale și pe toate navele” americane precum și la reprezentanțele diplomatice și facilitățile SUA din străinătate, „până la apusul soarelui pe 27 martie 2022”.

Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a emis, de asemenea, o declarație cu privire la decesul fostului Secretar de Stat în care se arată: „Astăzi, națiunea noastră și lumea au pierdut un campion falnic pentru pace, diplomație și democrație: Secretarul Madeleine Albright. Mandatul ei istoric ca prima femeie a națiunii noastre care a servit ca diplomat de vârf a deschis calea pentru generații de femei care să servească la cele mai înalte niveluri ale guvernului nostru și să reprezinte America în străinătate. (…)
Avertismentele ei predictive cu privire la ascensiunea autocrației rămân un ghid și o resursă importantă în timp ce lucrăm pentru apărarea democrației în țară și în străinătate.
Secretarul Albright a binecuvântat cu adevărat națiunea noastră cu serviciul ei patriotic.”

„Hillary și cu mine suntem profund întristați de moartea lui Madeleine Albright”, a declarat Președintele Bill Clinton.
„A fost unul dintre cei mai buni secretari de stat, un Ambasador remarcabil al ONU, un profesor strălucit și o ființă umană extraordinară.
Puțini lideri au fost atât de potriviți pentru vremurile în care au slujit. În copilărie în Europa sfâșiată de război, Madeleine și familia ei au fost forțate de două ori să-și părăsească casa. Când sfârșitul Războiului Rece a inaugurat o nouă eră a interdependenței globale, ea a devenit vocea Americii la ONU, apoi a preluat cârma Departamentului de Stat, unde a fost o forță pasionată pentru libertate, democrație și drepturile omului. (…)
Hillary și cu mine vom fi întotdeauna profund recunoscători pentru minunata prietenie pe care am împărtășit-o și pentru sfaturile nespus de înțelepte pe care ni le-a dat de-a lungul atâtor de mulți ani.
Trecerea în neființă a Madeleinei este o pierdere imensă pentru lume într-o perioadă în care avem cea mai mare nevoie de lecțiile vieții ei, dar știm că moștenirea ei va trăi prin toți studenții cărora le-a predat atât de bine la Georgetown, prin toți cei care au fost inspirați de călătoria ei remarcabilă, de la refugiat la secretar de stat, și mulțimea de oameni din întreaga lume care trăiesc o viață mai bună datorită serviciului ei.
În urmă cu aproape trei ani, am făcut ultima noastră călătorie împreună pentru a sărbători cea de-a 20-a aniversare a luptei pentru independență a Kosovo, când i-au dedicat o statuie în centrul orașului Pristina. Ea a avut o zi fericită bine meritată.”

„Eu și Laura avem inima zdrobită de vestea morții lui Madeleine Albright”, a spus, la rândul său, Președintele George W. Bush.
„Ea a trăit visul american și i-a ajutat pe alții să-l realizeze. De tânără în Cehoslovacia, a fugit de naziști, iar ani mai târziu, a fugit de comunism. Când a sosit în Statele Unite când era o fată tânără la bordul SS America în 1948, nu a visat niciodată că va deveni prima femeie Secretar de Stat a națiunii noastre. Ea a servit cu distincție ca Ministru de Externe născut în străinătate, care a înțeles direct importanța societăți libere pentru pace în lumea noastră. Îi respect dragostea pentru țară și serviciul public (…).”

Și Președintele Barack Obama a emis o declarație, citată de cotidianul „The Hill”, în care a menționat că Albright, în calitate de prima femeie care a servit ca principal diplomat al Americii, „a ajutat la aducerea păcii în Balcani, a deschis calea pentru progres în unele dintre cele mai instabile colțuri ale lumii și a fost un campion al valorilor democratice (…) Ea însăși, ca imigrantă, a adus o perspectivă unică și importantă carierei sale.”

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a deplâns joi, într-un mesaj postat pe profilul său oficial de Twitter, decesul apreciatului om de stat: „Am pierdut-o pe Madeleine Albright, o atlantistă dedicată, o femeie grozavă, o susținătoare pasionată a democrației și libertății. Și un pionier în calitate de prima femeie Secretar de Stat al SUA. Lumii îi va fi dor de ea.”

„M-am întristat să aud vestea decesului lui
Madeleine Albright”, a postat pe contul său oficial de Twitter Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. „Ea a reprezentat o forță pentru libertate, o campioană deschisă a NATO, o colegă și o prietenă inspirată. Cele mai sincere condoleanțe familiei ei și poporului american.”

Numeroase entități și personalități publice din SUA și străinătate au transmis mesaje de condoleanțe în aceste zile îndoliate, exprimându-și regretul pentru imensa pierdere suferită.

Madeleine Jana Korbel Albright s-a născut cu numele de Marie Jana Korbelová, pe 15 mai 1937 la Praga, într-o familie de evrei cehi, tatăl său, Josef Korbel, fiind diplomat și consilier al Președintelui Cehoslovaciei, Edvard Beneš, în Guvernul ceh în exil, părinții acestuia fiind uciși în Holocaust, el însuși fiind nevoit să se refugieze cu familia, în 1938, la Londra. După înfrângerea nazismului, în 1945, a revenit pentru o perioadă la Praga, fiind numit Ambasador al Cehoslovaciei în Iugoslavia (în aceea perioadă, Tudor Vianu a fost Ambasadorul României la Belgrad).
În 1948, după demisia forțată a Președintelui Beneš și instaurarea în țară a regimului comunist, familia Korbel a fost nevoită să emigreze în SUA, stabilindu-se la Denver, Statul Colorado (unde Josef Korbel a fost profesor de Științe Politice la Universitatea de aici).

În anul 1957, Madeleine Albright a primit cetățenia americană.
În 1959, s-a căsătorit cu Joseph Medill Patterson Albright, om de afaceri și publicist, cuplul având trei fiice, gemenele Alice și Anne (n. 1961), precum și o fiică mai mică, Katherine (n. 1967), și divorțând în 1982.

Potrivit Wikipedia, Albright a absolvit Colegiul Wellesley din Statul Massachusetts, Specializarea Științe Politice (1959), cu o bursă completă, obținând o licență cu distincție.
În 1962, s-a mutat cu familia sa la Washington, DC, și a locuit la Georgetown, studiind Relațiile Internaționale și Limba Rusă la „Paul H. Nitze” School of Advanced International Studies, o divizie a prestigioasei Universități „Johns Hopkins”.
Și-a continuat studiile la Departamentul de Drept Public, Guvernanță și Științe Politice din cadrul Facultății de Drept și Relații Internaționale a Universității Columbia din Statul New York, obținând un master, cu o teză despre corpul diplomatic sovietic, și un doctorat în Drept și Filozofie, cu o teză având ca temă rolul jurnaliștilor în „Primăvara de la Praga” din 1968 (1975).

Albright a fost consilier și asistent legislativ șef al Senatorului Edmund Muskie, din Statul Maine (1976 – 1978), ulterior lucrând sub conducerea lui Zbigniew Brzezinski în Consiliul de Securitate Națională al SUA până în 1981, când Președintele Jimmy Carter și-a încheiat mandatul la Casa Albă.

Începând cu anul 1982, a fost profesor de Practica Diplomației și Studii Est-Europene la Facultatea de Relații Internaționale a Universității Georgetown, unde a condus și programul Universității despre rolul femeilor în politica globală, și a fost aleasă membru al board-ului Consiliului pentru Relații Externe.
Universitatea Georgetown i-a onorat printr-un ferpar memoria ilustrului profesor și diplomat, numind-o „un avocat al democrației și diplomației”.
În 2001, Albright a fost aleasă membru al Academiei Americane de Arte și Științe.

Din 2002 a făcut parte din Consiliul de Administrație al Institutului Aspen, în 2009 aceasta prezidând un grup de experți axat pe dezvoltarea Noului Concept Strategic al NATO.
După încheierea mandatului de Secretar de Stat, a activat ca membru al Comitetului pentru Politica de Apărare al Departamentului de Apărare al SUA, un grup însărcinat să ofere Secretarului Apărării consiliere și opinii independente și informate cu privire la problemele politicii de apărare.
În anul 2021, a fost aleasă Președinte al acestui Comitet.

Pe 29 mai 2012, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Casa Albă, Doamnei Madeleine Albright i-a fost decernată Medalia Prezidențială a Libertății de către Președintele Barack Obama, distincție reprezentând cea mai înaltă onoare civilă a națiunii, pentru „contribuția sa la aducerea păcii în Balcani și la deschiderea căii pentru progres în unele dintre cele mai instabile colțuri ale lumii”.
Acordând premiul, Președintele Obama a spus în cadrul alocuțiunii sale: „Odată, la o ceremonie de naturalizare, un etiopian a venit la Doamna Albright și i-a spus: ‘Numai în America un refugiat se poate întâlni cu Secretarul de Stat.’ Aceasta i-a răspuns: ‘Numai în America un refugiat poate deveni Secretar de Stat.'”

După anul 2016, Madeleine Albright a ocupat funcția de Președinte al Albright Stonebridge Group din Washington, DC, firmă de consultanță strategică în afaceri și investiții, axată pe piețele emergente, fondată de aceasta în 2001.
A deținut și funcțiile de Președinte al Institutului Național Democrat pentru Afaceri Internaționale, Președinte al Truman Scholarship Foundation, Copreședinte de Onoare al Consiliului Mondial pentru Refugiați și Președinte al Council of Women World Leaders.
A fost, totodată, aleasă Președinte al Consiliului Consultativ al Institutului pentru Justiție Globală de la Haga, fondat în 2011, și Președinte de Onoare al World Justice Project.

De-a lungul îndelungatei și meritoriei sale cariere, a primit diplome onorifice de la mai multe prestigioase universități americane precum și numeroase premii și distincții americane și internaționale.

Este autoare a cărților „Doamna Secretar de Stat. Memorii” (Editura Miramax, 2003. A fost publicată și în România – Editura RAO, 2008), „Cel Puternic și Atotputernic. Reflecții asupra Americii, a lui Dumnezeu și a afacerilor mondiale” (2006), „Memo pentru Președintele ales. Cum putem restabili reputația și conducerea Americii” (2008), „Citiți broșele mele. Povești din cutia de bijuterii a unui diplomat” (2009), „Iarna de la Praga. O poveste personală a amintirii și războiului, 1937 -1948” (2012), „Fascismul. Un avertisment” (2018. A apărut și în țara noastră – Editura RAO, 2019), „Iadul și alte destinații. Memorii din secolul XXI” (2020 – în coautorat cu Bill Woodward) – ultimele șase volume fiind apărute la Editura Harper Collins Publishers.

Demn de menționat este și faptul că eruditul diplomat vorbea fluent șapte limbi moderne: engleză, rusă, cehă, franceză, germană, poloneză și sârbo-croată.

Madeleine Albright a avut un rol important în aderarea României la NATO. Astfel, în iunie 1999, aceasta elogia politica externă a țării noastre: „Poziţia României din timpul crizei din Iugoslavia o recomandă ca viitor membru de valoare al NATO.”
A vizitat România de cinci ori.
Prima dată ne-a onorat cu vizita sa în anul 1997, când l-a însoțit în calitate de Secretar de Stat pe Președintele Bill Clinton în vizita oficială efectuată în țara noastră la invitația Președintelui Emil Constantinescu și a susținut un discurs emoționant la mitingul istoric desfășurat pe 11 iulie 1997 în Piața Universității, cu participarea a zeci de mii de români și la care a fost lansat Parteneriatul Strategic România-SUA, etapă importantă în procesul nostru de aderare la NATO.
În aceeași zi, la Palatul Cotroceni, după ceremonia primirii oficiale, Președintele Bill Clinton și Secretarul de Stat Madeleine Albright au avut convorbiri fructuoase cu Președintele Emil Constantinescu, Prim-Ministrul Victor Ciorbea și Ministrul Afacerilor Externe, Adrian Severin.
A doua oară ne-a vizitat țara pe 22 iunie 1999, tot în calitate de Secretar de Stat, fiind primită de Președintele Emil Constantinescu și de Premierul Radu Vasile, pe agenda vizitei figurând și o întâlnire cu Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleșu.
Potrivit cotidianului „Ziua”, întâlnirile, care au avut loc la Palatul Cotroceni, s-au încheiat cu o conferință de presă: „Sintetizând discuțiile de la București, Secretarul de Stat american a declarat că România poate avea un rol conducător în regiunea Balcanilor. Madeleine Albright a ținut să aprecieze rolul României în războiul din Iugoslavia și a apreciat, în mod special, contribuția activă a României la rezolvarea crizei din Kosovo și la încheierea păcii în Balcani. Șeful diplomației americane a ținut să precizeze, în context, că România este privită la Washington și la sediul NATO din Bruxelles ca un membru al Alianței Nord-Atlantice. (…) Secretarul de Stat american a mai spus ca Washingtonul sprijină România pentru preluarea președinției Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru anul 2001.”
Diplomatul a revenit în România în 2002, când, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc pe 25 noiembrie 2002 la Palatul Cotroceni, Preşedintele Ion Iliescu i-a acordat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, „în semn de apreciere deosebită a contribuţiei avute la consolidarea relaţiilor dintre România şi Statele Unite ale Americii, prin promovarea Parteneriatului Strategic România-SUA precum şi a rolului avut în eforturile internaţionale de asigurare a stabilităţii şi securităţii în Europa Centrală şi de Sud-Est”, așa cum se arată în Decretul Prezidențial.
Cu prilejul acestei vizite, Albright, implicată într-o campanie internațională de combatere a SIDA, a donat o cantitate substanțială de medicamente pentru tratamentul bolnavilor din România infectați cu virusul HIV.
Doamna Albright a efectuat o noua vizită în țara noastră în 2004, an în care s-au împlinit 15 ani de la dărâmarea regimului comunist, iar România a devenit membră cu drepturi depline a Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care, ca și la vizita precedentă, a fost primită de Președintele Ion Iliescu și de Premierul Adrian Năstase și s-a întâlnit cu Ministrul Afacerilor Externe Mircea Geoană, actualul Secretar General-Adjunct al NATO, care mai târziu a evocat personalitatea marelui om de stat.
A vizitat Bucureștiul și în luna mai 2008, având întrevederi cu Președintele Traian Băsescu și cu Premierul Călin Popescu-Tăriceanu, la 22 mai 2008. Cu prilejul acestei vizite, s-a implicat într-o campanie de prevenire a cancerului de col uterin.

Premierul României, Nicolae Ciucă, a transmis pe Twitter următorul mesaj la aflarea veștii decesului lui Madeleine Albright: „E trist să aflu că doamna Albright ne-a părăsit astăzi. Personalitate excepțională! Moștenirea și poziția ei neliniștită pentru libertate și democrație vor fi amintite!”

Permanent ancorată la evenimentele internaționale, deși în ultima perioadă a fost suferindă, într-un articol de opinie publicat luna trecută în prestigiosul New York Times, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Albright a susținut că liderul rus Vladimir Putin ar face „o greșeală istorică” dacă ar invada Ucraina și a avertizat asupra costurilor devastatoare pe care o astfel de acțiune le-ar determina pentru țara acestuia: „În loc să deschidă calea Rusiei spre măreție, invadarea Ucrainei ar asigura infamia domnului Putin, lăsând țara sa izolată diplomatic, paralizată economic și vulnerabilă din punct de vedere strategic în fața unei alianțe occidentale mai puternice și mai unite.”

Întrebată de USA Today, în august 2020, cum ar defini curajul, Madeleine Albright a răspuns pilduitor, exprimându-și crezul său de o viață: „Este atunci când susții ceea ce crezi atunci când nu este întotdeauna ușor și ești criticat pentru asta. (…) Mi-a luat mult timp ca să-mi găsesc vocea. Dar după ce am găsit-o, nu o să tac. O să mi-o folosesc cât de mult pot pentru a mă asigura că democrația este forma noastră de guvernare și că cei din întreaga lume care doresc să trăiască într-o democrație au posibilitatea de a face acest lucru.”

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti