Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
 1 comentariu

Avocatura la Stat. Până când?
29.03.2022 | Ion CALIPETRE

Secţiuni: Opinii, Selected, UNBR+INPPA+Barouri
JURIDICE - In Law We Trust
Ion Calipetre

Ion Calipetre

A fi avocat pentru o instituție de stat părea la început o contradicție în termeni. Este și acum. În Legea avocaturii nu există un singur cuvânt care să permită așa ceva. Abia în Statut, Art. 2 (1) arată că ”Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea și apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, de drept public și de drept privat”. Interpretarea contemporană începuturilor Legii îmi spune că referirea la persoane juridice de drept public era, de fapt, la organizațiile neguvernamentale de interes public, nicidecum la autoritățile sau instituțiile de stat.

Există conflicte, contradicții și incompatibilități evidente între principiile profesiei de avocat și principiile administrației publice. Ce ar trebui să primeze într-o astfel de relație? Principiile apărării drepturilor omului, ale libertății și independenței avocatului sau Principiile ierarhice și de subordonare din administrația publică? Principiul confidențialității avocat-client sau Principiul transparenței decizionale în administrația publică? Am dreptul ca simplu cetățean să asist și să văd cum se formează voința procesuală a unei autorități publice din discuția dintre un primar și avocatul lui? Evident că am! Ce contract aveam în realitate, Contract de asistență juridică sau Contract de delegare a exercițiului puterii publice sau de concesiune de servicii publice către avocat? Aceste conflicte și contradicții principiale sunt ignorate voios de către toți cei implicați. Oare pot rămâne așa nereglementate și nerezolvate, la nesfârșit? Până când?

Nu întotdeauna ceea ce nu este interzis în mod expres prin lege este și permis, nu în orice condiții. Rezultă doar în mod incident și doar din OUG 26/2012 faptul că aceste contracte de asistență juridică cu statul pot fi încheiate. Însă OUG 26/2012 urmărea să aducă, cel puțin declarativ, restricționarea acestei practici. A fost indusă în realitate încă o vulnerabilitate, atât pentru stat, cât și pentru avocații implicați, decurgând din interpretările extensive ale sintagmei „în situații temeinic justificate”. Astfel, toate situațiile au devenit temeinic justificate. Autoritățile publice își iau avocați pentru că nu au consilieri juridici și nu au consilieri juridici pentru că își iau avocați.

Dimensiunile financiare au devenit exorbitante, iar efectele sunt dintre cele mai tragice, atât pentru stat, cât și pentru avocatură ca profesie. Nu era suficient că oricum ne țineam ocupați în mare parte de pe seama incapacității administrative declarate a statului, cu toate procesele care în mod normal trebuiau să rămână procese administrative mutate spre procese judiciare și făcute cadou instanțelor de judecată, de la revendicări și uzucapiuni, până la taxe auto, pensii și salarii. Fără acestea, cred că bătea vântul rău de tot prin tribunale. Acum, de ce să nu intrăm noi avocații, care cum se nimerește, și de o parte și de cealaltă, că doar toți are dreptate, toți trebuie apărați, nu? Sub această lozincă, am stat și am văzut cum am devenit, din matematica științelor sociale, probabil cea mai agnostică, obscură și impredictibilă ocupațiune.

Râdem, glumim, dar pentru cetățenii plătitori de taxe și impozite situația este și mai tristă. Scopul administrației publice era să servească cetățenii, nu să se judece paroxistic cu cetățenii. Că nu ți se rezolvă o problemă rapid și direct de către primărie, deși stă în puterea ei, și ești nevoit să o dai în judecată, e una. Că mai și pierzi cu dreptatea în mână, treacă și asta. Dară să mai și contribui la rulajul de onorarii de avocați al primăriei, plătind cheltuieli de judecată de trei ori cât ți-ai fi plătit propriul avocat, deja mi se pare cam mult.

Așa că stau și mă uit în Legea avocaturii și văd că art. 70 spune în modul următor:
(1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistența judiciară în următoarele forme:
a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;
c) asistența judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administrației publice locale.

Dacă mă mai uit și pe la Capitolele II din Protocoalele dintre UNBR și MJ, văd că sunt trecute onorariile reglementate pentru asistența judiciară de drept civil și drept administrativ, acordată cu titlu de ajutor public judiciar. Sunt practic onorariile pentru absolut toate activitățile avocațiale pe care, în fapt, le contractează autoritățile și pentru sine, însă direct de la particulari.

Carevasăzică, pentru toate cazurile în care statul și administrațiile centrale și locale sunt obligate prin legi și tratate să asigure asistență judiciară din oficiu sau ajutor public judiciar, acest lucru se întâmpla prin intermediul Barourilor și pentru onorarii reglementate, dară când vine vorba despre chiar necesitățile proprii de asistență juridică ale statului, Barourile nu există, iar statul încheie contracte cu avocații în particular. Inculpații de drept comun nu își aleg singuri avocații plătiți de stat, ci aceștia sunt pregătiți profesional, selectați și supravegheați de Barouri. Primarii și-i aleg singuri, că doar de aceea există proceduri de achiziție publică.

Lăsând glumele amare la o parte, cred că asistența juridică a statului și autorităților de stat, în materiile civile și administrative, trebuie rapid organizată pe modelul asistenței judiciare din oficiu din cauzele penale. Barourile trebuie să organizeze și să dezvolte un al doilea Serviciu sau Corp de asistență juridică și judiciară, civilă și administrativă. Ar selecta avocații care doresc să urmeze acest traseu profesional, începând cu cei care au deja contracte, primesc, ar reglementa și ar asigura pregătirea profesională specifică, ar stabili incompatibilitățile specifice, ar urmări principiile de transparență, coerență și salvgardare a interesului public, ar contribui astfel la uniformizarea unor bune practici administrative și ar putea forma totodată o clasă de specialiști și practicieni în dreptul administrativ.

Onorariile fac deja obiectul Protocolului dintre UNBR și Ministerul Justiției. Barourile ar putea reține, ca și la oficiile penale, o cotă rezonabilă din onorarii pentru finanțarea și dezvoltarea acestui serviciu. Contribuții profesionale și chiar contribuții materiale pentru dezvoltarea și funcționarea la cele mai înalte exigențe a sistemului ar putea fi aduse de către avocații consacrați, pro bono.

Este un sistem care în opinia mea are o fundamentare legală existentă deja și mai mult decât suficientă. Ar mai fi nevoie doar de aplicare. Ar asigura cea mai coerentă și eficientă asistență juridică pentru Stat și ar salvgarda totodată și definiția din lege a Barourilor, aceea de instituții de interes public, ar da un conținut real acestei sintagme. Ar da un scop în viață Barourilor și UNBR, ca să o zic pe a dreaptă.


Avocat Ion Calipetre

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti