Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Europol și protecția drepturilor de proprietate intelectuală
29.03.2022 | Marc BĂRĂBAȘ

Secţiuni: Articole, Drept penal, Dreptul proprietatii intelectuale, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ, Selected, Studii
JURIDICE - In Law We Trust
Marc Bărăbaș

Marc Bărăbaș

La începutul lunii martie, eforturile comune ale Europol și ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală[1] (“EUIPO”) de a colecta și analiza informațiile obținute pe parcursul ultimilor doi ani, s-au concretizat în Raportul privind Infracțiunile de Proprietate Intelectuală (Intellectual Property Crime Threat Assessment 2022[2]). Raportul se concentrează pe înțelegerea și prezentarea fenomenului infracțional, pe baza datelor statistice și a informațiilor obținute de la autoritățile competente din statele membre, dar și de la instituțiile abilitate ale Uniunii Europene (în special ale EUIPO și ale Oficiului European Anti-Fraudă – „OLAF”).

Europol, în analiza amplă privind situația infracțională la nivel european, materializată în Raportul SOCTA 2021 (detalii aici) anunța asupra impactului semnificativ pe care îl au infracțiunile care încalcă drepturile de proprietate intelectuală și industrială. În acest sens, un an mai târziu, agenția europeană vine cu un raport detaliat, destinat publicului larg, ce tratează aceasta latură specifică a activităților infracționale.

1) Infracțiunile privind drepturile de proprietate intelectuală la nivel european

Așa cum o recunoaște și Europol în cuprinsul Raportului, infracțiunile în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală și industrială nu sunt întotdeauna considerate o prioritate pentru autoritățile competente din statele membre. Cu toate acestea, consecințele negative pe care le poate avea comerțul cu produse contrafăcute și utilizarea acestora de către consumatorii finali sunt semnificative. În primul rând, riscurile pentru sănătate pe care produsele de o calitate inferioară ori care conțin în compoziția lor substanțe nocive, le pot avea asupra consumatorilor nu sunt deloc de neglijat. De asemenea, încrederea pe care o are consumatorul final în autenticitatea produselor va fi din ce în ce mai puternic afectată, dacă amploarea fenomenului de comercializare a produselor contrafăcute va continua să crească. Mai este de menționat și impactul negativ pe care comerțul respectivelor produse îl are asupra mediului concurențial, în special în ceea ce privește concurența neloială.[3]

Pentru a avea o imagine de ansamblu, la nivel statistic, din datele EUIPO reiese că în anul 2019 aproximativ 5.8% din importurile de bunuri care au avut ca destinație finală țări din Uniunea Europeană au constat în bunuri contrafăcute, valorând în total peste 19 miliarde de euro. Poate nu tocmai surprinzător, principalele state de origine ale respectivelor bunuri au fost China, Turcia și Pakistan. Cu toate acestea, deși mult mai redusă, producția de bunuri contrafăcute a început să fie observată și în interiorul statelor membre ale Uniunii Europene, însă de cele multe ori fiind controlată de rețele infracționale localizate în țări din afara spațiului european.

2) Ce infracțiuni au fost vizate de Europol?

În analiza principalelor infracțiuni în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, Europol a avut în vedere orice acțiune de producție, vânzare, distribuire, transmitere sau prezentare a produselor care încalcă protecția legală oferită respectivelor bunuri prin drepturi de autor, brevete de invenție, mărci înregistrate sau sisteme de indicații geografice protejate.

Producția, importul și comercializarea de articole vestimentare, accesorii și produse de lux contrafăcute reprezintă majoritatea activităților infracționale care încalcă legislația privind mărcile înregistrate. Comerțul respectivelor produse are loc preponderent în mediul online și vizează vânzarea articolelor pretinse a fi produse ale unor branduri sau mărci cunoscute publicului larg. Fenomenul de „cybersquatting”[4] a fost observat adesea în legătură cu activitatea infracțională privitoare la astfel de bunuri. Astfel, făptuitorii recurg la înregistrarea unor mărci cu denumiri aproape identice sau asemănătoare cu ale altor mărci cunoscute, creând astfel confuzie în rândul consumatorilor care, din neatenție, pot ajunge să achiziționeze produse contrafăcute în locul celor originale.

Producția și comercializarea de produse electronice și electrocasnice contrafăcute, în special telefoane mobile și accesorii ale acestora, reprezintă de asemenea un procent semnificativ. Deși adesea produsele, la nivelul designului exterior, constituie o replică aproape perfectă a celor originale, diferențele majore se observă la nivelul funcțiilor sau ale caracteristicilor software ale acestora, iar numărul unic de identificare al telefonului mobil („IMEI”[5]) este unul fals. Un pericol major pentru sănătatea consumatorilor, în ceea ce privește aceste bunuri, este riscul de survenire a unor scurtcircuite ce pot provoca explozii sau incendii, ca urmare a componentelor de calitate inferioară ale produselor contrafăcute.

Vânzarea produselor alimentare contrafăcute este de asemenea un fenomen extrem de frecvent, încălcând adesea legislația privind indicațiile geografice protejate. Europol prezintă în cadrul Raportului, succesul operațiunii italo-germane “Oro Giallo”, prin care au fost arestați 20 de indivizi și s-au confiscat 150.000 de litri de ulei de floarea-soarelui „îmbogățit” cu coloranți artificiali și arome, pentru a fi apoi vândut pe post de ulei de măsline extravirgin. Comercializarea băuturilor alcoolice contrafăcute reprezintă însă principala activitate infracțională când vine vorba de produsele alimentare. În acest sens, riscurile pentru sănătate pot fi semnificative, în funcție de substanțele potențial toxice utilizate. Ca modus operandi, în numeroase cazuri s-a observat tehnica de a folosi sticlele goale ale băuturilor alcoolice originale și a le reumple cu unele contrafăcute, urmând apoi a le vinde sub denumirea inițială.

Așa-numita piraterie digitală („piracy”), care nu este prevăzută sub acestă denumire în legislația românească, constituie practic orice activitate de reproducere, distribuire sau comercializare, fără consimțământul titularului dreptului, a unor produse în format fizic sau digital și care sunt protejate de drepturi de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală.[6] Practica, așa cum menționează și Europol, este extrem de întâlnită – ea a fost constatată inclusiv de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauze precum „Pirate Bay”. Instanța europeană a hotărât[7] că punerea la dispoziție și gestionarea unui site web care permite utilizatorilor să acceseze fișiere torrent sau legături magnet care conțin metadate (cu precădere ne referim la platformele care pun la dispoziție filme/seriale „piratate”) și care permit acestora să descarce opere sau produse digitale protejate de drepturi de autor, este de natură a încălca art. 3 alin. (1) din Directiva 29/2001.[8]

Europol, în încercarea de a combate astfel de activități infracționale, a coordonat acțiunea amplă întreprinsă în anul 2020[9], prin care s-a ajuns la anihilarea unei rețele infracționale care comercializa și punea la dispoziția utilizatorilor filme și alte produse digitale protejate de drepturi de autor. S-a observat că rețeaua avea ca principal mod de operare obținerea de DVD-uri sau Blu-ray ce conțineau materiale încă nelansate și, prin utilizarea unor software-uri speciale, distrugeau mecanismele de protecție pentru a accesa conținutul și a-l reproduce mai apoi în vederea distribuirii.

Cu toate acestea, cea mai impresionantă acțiune în acest sens o reprezintă Operațiunea „In Our Sites”, implicând majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și care, începută în anul 2014, urmărește să combată cu periodicitate activitățile infracționale care violează drepturile de autor. Doar în anul 2021, colaborarea cu US National Property Rights Coordination Centre, Interpol și Eurojust, a dus la arestarea a 12 suspecți, închiderea a 494.516 site-uri și confiscarea unor bunuri în valoare de 2.6 milioane de euro.[10]

În legislația noastră se fac puține referiri la ce anume constituie în concret infracțiunea de piraterie digitală. Corelând însă anumite dispoziții legale, observăm că avem la art. 193 alin. (6) din Legea 8/1996 privind drepturile de autor, o definiție pentru „mărfurile pirat”, care reprezintă copiile, indiferent de suport (deci pot fi inclusiv pe suport informatic/digital) realizate „fără consimțământul titularului dreptului sau al persoanei autorizate și care sunt executate direct ori indirect, total sau parţial, de pe un produs purtător de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.” În acest sens, același articol prevede că va constitui infracțiune orice act de realizare, în scopul distribuirii, de mărfuri pirat, precum și oferirea, deținerea, distribuirea sau transportul acestora în scopul distribuirii. Așadar, deși neprevăzută expressis verbis (încă) de legea română, pirateria digitală este recunoscută și sancționată ca infracțiune distinctă.

3) Cum a influențat pandemia de Covid-19 domeniul drepturilor de proprietate intelectuală?

Printre numeroasele efecte pe care le-a avut, pandemia de Covid-19 a influențat și domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și industrială. Din păcate, s-a înregistrat o creștere alarmantă a medicamentelor și a altor produse farmaceutice contrafăcute, pe fondul panicii sanitare create la nivel mondial. S-au descoperit inclusiv stocuri de vaccinuri anti-Covid, falsificate prin reumplerea unor flacoane goale ale produselor originale.

Riscurile pentru sănătate nu sunt dificil de imaginat, mai ales că medicamentele se prescriu preponderent persoanelor care deja suferă de anumite afecțiuni. Problema principală vizează dozajul substanțelor conținute în preparatele farmaceutice, care, din cauza condițiilor de fabricație precare, ajung să fie adăugate fără o analiză atentă. În acest sens, administrarea unor medicamente care fie nu conțin, fie au un conținut mai redus de substanțe active poate compromite întreg tratamentul medicamentos. Pe de altă parte, și administrarea unor preparate farmaceutice care conțin un nivel prea mare din anumite substanțe poate duce la supradozaj sau chiar dependențe.

Operațiunea „Shield”, coordonată de Europol și întreprinsă între lunile martie și septembrie 2020, a urmărit combaterea traficului ilegal cu produse medicale contrafăcute. Rezultatul final a constat, printre altele, în anihilarea a 25 de rețele infracționale, închiderea a 10 laboratoare ilegale și confiscarea a peste 25 de milioane de cutii cu produse medicale contrafăcute.

4) În loc de concluzie – de ce cumpărăm produse contrafăcute?

Există numeroase rațiuni care ne determină să achiziționăm un produs care încalcă legislația privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală sau industrială. Desigur, în primul rând, o bună parte din consumatori nu știe că produsul cumpărat este unul contrafăcut din simplul motiv că este extrem de similar cu cel original și doar la o atentă verificare se poate observa ca avem de-a face cu un fals. De multe ori, în graba de a achiziționa produsele de care avem nevoie, nu mai stăm să verificăm dacă bunul pentru care am plătit o sumă de bani este ceea ce ar trebui să fie.

Un alt motiv ar fi acela că de multe ori cererea pentru unele categorii de bunuri depășește cu mult, la un anumit moment, oferta, în astfel de împrejurări producția de bunuri contrafăcute „explodând”. Nu trebuie decât să ne amintim de perioada de început a pandemiei când stocurile de măști de protecție se epuizaseră într-un timp foarte scurt. Pe fondul acestei isterii generale, producția de măști de protecție “la negru” a înregistrat o creștere semnificativă. Cu toate acestea, puțini dintre cumpărători se interesau dacă respectivele produse sunt conforme cu standardele medicale și dacă acestea chiar ofereau protecția împotriva contractării virusului.

În ceea ce privește îndeosebi produsele de lux, rațiunea din spatele achiziționării unor replici ale acestora este în principal legată de dorința persoanelor care nu ar avea în mod normal acces (din considerente financiare) la aceste produse, de a reuși cumva să obțină un astfel de bun. De cele mai multe ori, cumpărătorii chiar au în vedere faptul că produsul cumpărat reprezintă un fals, achiziționând cu bună știință un bun contrafăcut.

Nu în ultimul rând, este important de menționat și faptul că o bună parte a populației nu este familiarizată cu conceptele de drept de proprietate intelectuală sau industrială. În lipsa unei minime „educații juridice” în acest sens, cumpărătorii nu vor ști implicațiile pe care le are achiziționarea, ori chiar redistribuirea sau deținerea de astfel de produse protejate prin drepturi de autor, mărci înregistrate sau brevete de invenție. Considerăm că este necesară o mai bună informare a publicului larg asupra acestor aspecte, pentru a ne putea aștepta pe viitor la o eventuală diminuare a comerțului cu astfel de produse.


[1] Disponibil aici
[2] Disponibil aici
[3] Disponibil aici
[4] Disponibil aici
[5] Disponibil aici
[6] Disponibil aici
[7] Disponibil aici
[8] Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, aici
[9] Disponibil aici
[10] Disponibil aici


Avocat Marc Bărăbaș

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti