Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti

CJUE. C-132/20, Getin Noble Bank. Simplul fapt că un judecător a fost numit într-o perioadă în care statul membru din care face parte nu constituia un regim democratic nu pune în discuție independența și imparțialitatea acestui judecător
29.03.2022 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Curtea Supremă poloneză trebuie să se pronunțe în ultimă instanță asupra unui litigiu privind caracterul pretins abuziv al unei clauze de indexare cuprinse într-un contract de credit încheiat între consumatori și banca poloneză Getin Noble Bank.

În acest context, instanța menționată are îndoieli cu privire la problema dacă cei trei judecători din apel care s-au pronunțat asupra acestui litigiu îndeplineau cerințele de independență și de imparțialitate impuse de dreptul Uniunii.

Astfel, unul dintre ei și-a început cariera sa de judecător în timpul regimului comunist și nu a depus din nou jurământ după încheierea acestui regim. Ceilalți doi au fost numiți judecători de apel într-o perioadă (și anume între 2000 și 2018) în care, potrivit Curții Constituționale poloneze, Consiliul Național al Magistraturii (KRS), care a participat la numirea lor, nu funcționa în mod transparent, iar compunerea sa era contrară Constituției.

În aceste condiții, Curtea Supremă poloneză, statuând în complet cu judecător unic, a decis să adreseze Curții întrebări privind cerințele de independență și de imparțialitate ale instanțelor.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea de Justiție înlătură mai întâi argumentul Ombudsmanului polonez, parte la procedură, potrivit căruia judecătorul Curții Supreme poloneze care s-a adresat Curții de Justiție nu era abilitat să adreseze întrebări preliminare având în vedere viciile care afectează propria numire, care ar pune în discuție propria independență și imparțialitate.

Astfel, Curtea de Justiție nu dispune de informații referitoare la acest judecător sau de alte elemente care ar putea răsturna prezumția potrivit căreia Curtea Supremă poloneză, independent de compunerea ei concretă, îndeplinește cerințele, în special cele de independență și de imparțialitate, pentru a putea fi considerată drept o „instanță” a unui stat membru care poate adresa Curții de Justiție întrebări preliminare. Întrebările adresate sunt, așadar, admisibile.

Curtea de Justiție examinează în continuare cele două aspecte ale întrebărilor adresate.

În ceea ce îl privește pe judecătorul de apel care și-a început cariera în timpul regimului comunist, Curtea de Justiție, aplicând grila de analiză care decurge din jurisprudența din acești ultimi ani referitoare la garanția de independență și de imparțialitate a instanțelor în dreptul Uniunii, consideră că acest simplu fapt ca atare nu pune în discuție independența și imparțialitatea judecătorului menționat în cadrul exercitării funcțiilor sale jurisdicționale ulterioare. Curtea de Justiție subliniază în acest context, printre altele, că Polonia a aderat la Uniune și la valorile sale, în special cea a statului de drept, fără să ridice dificultăți în această privință împrejurarea că unii judecători polonezi au fost numiți într-o perioadă în care acest stat nu constituia încă un regim democratic. Instanța de trimitere, în plus, nu a prezentat niciun indiciu de natură să suscite îndoieli în această privință.

În ceea ce-i privește pe ceilalți doi judecători de apel, Curtea de Justiție, aplicând aceeași grilă de analiză, arată că Curtea Constituțională poloneză nu s-a pronunțat asupra independenței KRS atunci când a declarat, în 2017, că compunerea acesteia din urmă, astfel cum se prezenta în perioada numirii celor doi judecători în discuție, era contrară Constituției. Această neconstituționalitate ca atare nu este suficientă, așadar, pentru a pune în discuție independența și imparțialitatea KRS, astfel cum era compus acesta în acea perioadă și, prin urmare, independența și imparțialitatea judecătorilor la a căror numire a participat. Pe de altă parte, aceeași concluzie se impune atunci când un judecător a fost selectat de KRS în calitate de candidat la un post de judecător la capătul unei proceduri care nu era, în acea perioadă, nici transparentă, nici publică, nici susceptibilă să facă obiectul unei căi de atac jurisdicționale, dacă nu există elemente care să demonstreze lipsa de independență a KRS. Instanța de trimitere nu a prezentat elemente concrete care ar putea ridica îndoieli în această privință.

:: Hotărârea

Secţiuni: Banking, CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Jurisprudență, Sistemul judiciar | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO