Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Imaginația juridică – scientia et valorem
31.03.2022 | Cristina Elena POPA TACHE

Secţiuni: Articole, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cristina-Elena Popa-Tache

Cristina-Elena Popa-Tache

Climatul juridic general este orientat spre pragmatismul cuantumului financiar ce poate rezulta din activitățile juridice de orice fel.

Într-o societate în care, se pare, omul extenuat aproape predă tehnologiei cârma sa – o servodirecție declarată automat ca fiind depășită, simțim cum puterea creației este încadrată în limite forțate, de multe ori supuse unui limbaj rigid și unor prejudecăți științifice considerate definitiv, dar forțat imuabile. Creația juridică trăiește vremuri foarte grele și are un drum greu de străbătut de la
individ către colectiv.

Literatura juridică (alături de imaginație) este și ea intimidată și inhibată de teama de a ne expune ideile, teama de interpretare, și chiar de oboseala pe care o anticipăm că ne-ar ajunge în cazul în care am cuteza să ne expunem o idee. Și astfel, poate rămâne fără aer orice inițiativă creatoare.

La prima vedere, imaginația juridică este doar pentru cei mai curajoși, și doar pentru cei care posedă o anumită doză de cultură juridică.

Atunci, în diversitatea atâtor teme specifice domeniului juridic, rămâne întrebarea: este posibil? Devine oare prea greu să privim lucrurile din perspectiva celebrei metode consilience? Conform dicționarului Merriam – Webster, definiția termenului „consilience” este: legarea între ele a principiilor din diferite discipline, în special atunci când se formează o teorie cuprinzătoare. Cartea lui E.O Wilson, Consilience, a fost și ea o revelație, în același sens (Edward Osborne Wilson, Consilience: The Unity of Knowledge, Random House, 1998).

J. B. White în The Legal Imagination (Abridged Edición, 1985), deși s-a concentrat pe limbajul juridic specific profesiei de avocat și pe problemele aduse de semnificația creativității în exercitarea acestei profesii, și-a extins teoria ca retorică constitutivă în jurul ideii privind analiza culturii juridice și a textelor din cadrul acesteia. Profesorul White ne-a învățat cum să animăm imaginația.

Lui White i-au urmat Richard Mullender, Matteo Nicolini, Thomas D.C. Bennett și Emilia Mickiewicz cu Law and Imagination in Troubled Times. A Legal and Literary Discours (Routledge, 2022), colecție binevenită, orientată atât asupra modului în care vremurile tulburi influențează legea, corpul politic și interrelația complexă dintre ele, cât și asupra dialogului cu imaginația și literatura,
declanșând astfel un domeniu emergent (dar până acum subdezvoltat) referitor la „imaginația juridică”.

Acest concept a continuat să fie privit din diferite unghiuri, inclusiv din acela al realității umane bazate pe mecanisme psihice. Acest lucru nu exclude să ne imaginăm că teoria psihologică poate face parte dintr-un efort de înțelegere a funcției dreptului în context social, așa cum remarcau Christopher Pollmann și Hugues Rabault în La fonction psychique du droit: l’imaginaire juridique entre individu et collectif (articol în Droit et Société 50-2002, pp. 121-150). Dificultatea de a te confrunta cu o astfel de problemă se datorează faptului că fenomenul juridic rămâne, în bogăția și în complexitatea sa, destul de străin pentru cei aflați în afara domeniului.

Acest articol are scopul de a ne aminti că avem puterea imaginației, chiar dacă aceasta este greu de activat în condițiile unor obligații sociale diferite și supra solicitante. Cu toate acestea, actualitatea și evoluția societății în care trăim, cer o adaptare. Această adaptare nu poate avea loc fără imaginație.

Fondul principal trebuie să fie unul constructiv și nu distructiv. Este o misiune ce se poate realiza doar prin schimbare juridică, adică prin acea fază de examinare atentă a variabilelor istorice, culturale, sociale și economice care promovează și afectează o astfel de schimbare. Așa cum s-a afirmat mereu, cultura juridică ne impune să luăm în considerare varietatea de variabile din alte ramuri care se
infiltrează în sistemul juridic și să ne concentrăm atenția asupra imaginației într-un context al dreptului care pare să încurajeze imaginația în calitatea sa de capacitate culturală.

În concluzie, imaginația juridică este la îndemâna celor care își doresc și pot să aprofundeze probleme noi în acest domeniu. Metodele folosite sunt diverse dar toate exclud rigiditatea ideilor preconcepute și toate sunt fixate pentru a fi construite pe un studiu atent, argumentat, perseverent și, de multe ori, plin de pasiune.

Dr. Cristina-Elena Popa-Tache

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti